Băncile europene sunt pline de credite neperformante şi conform estimărilor au nevoie de 470 miliarde de euro pentru a acoperi aceste găuri, scrie Bloomberg.
Conform Autorităţii Bancare Europene, această estimare este „conservatoare", cel mai pesimist scenariu indicând un necesar de 790 mld. euro.
„Aceste estimări trebuie tratate cu precauţie, întrucât s-au folosit mai multe metodologii", menţionează Autoritatea.
După criză, băncile europene nu au reuşit să îşi facă în totalitate curat în bilanţuri, preferând să rostogolească pierderile şi să ascundă creditele neperformante. Italia s-a trezit peste noapte că are credite neperformante de 380 mld. euro, o sumă extrem de mare chiar şi pentru a patra ţară a UE.
Topul restaurantelor cu cele mai spectaculoase privelişti din lume
Cum arată cea mai frumoasă plajă din lume: Stiniva din Croaţia. Este un paradis aproape de România
Una dintre cele mai frumoase cetăţi din România, deschisă publicului după cinci ani de restaurare
Premierul italian Renzi încearcă să „acopere" pierderile şi necesarul de finanţare al băncilor italiene cu bani de la buget şi nu prin pierderi aduse acţionarilor sau deţinătorilor de obligaţiuni (Bail-In), cum prevede noua legislaţie europeană.
Populaţia Italiei nu ar suporta să vadă cum îşi pierd economiile salvând băncile.
Cea mai mare bancă din Germania, Deusche Bank trebuie să facă rost de capital suplimentar, ca de asemenea UniCredit, care, pe lângă faptul că este cea mai mare bancă din Italia, este şi cel mai mare jucător din Europa Centrală şi de Est.
Pentru a acoperi necesarul de finanţare şi de capital, băncile europene vor fi forţate să vândă din active începând cu unităţile pe care le deţin în alte ţări până la participaţiile la marile companii.
Americanii, chinezii şi arabii deabia aşteaptă să cumpere bănci sau acţiuni la marile companii europene, o piaţă care a fost închisă până în criză.
470 mld. euro înseamnă aproape cât produce (PIB) Suedia într-un an. România are un PIB de 160 mld. euro, iar Polonia de uşor peste 400 mld. euro.
În acest an, acţiunile băncilor au înregistrat scăderi puternice, pe lângă evenimentele din China, Brexit sau căderea preţului petrolului, iar pe lângă aceste lucruri au intervenit şi temerile legate de necesarul de capital suplimentar de care ar avea nevoie.
În Italia, două bănci, Venezia şi Veneto, au fost salvate cu câteva miliarde de euro, printr-un model hibrid, dar care, de fapt, a fost practic o naţionalizare. Sectorul privat nu prea mai are bani pentru a injecta în bănci, care au devenit găuri negre, întrucât nimeni nu ştie ce au cu adevărat în bilanţuri.
