De la o datorie publica interna practic inexistenta in 1990, Romania a ajuns, dupa 13 ani de tranzitie, sa aiba la sfarsitul lui septembrie 2002, dupa cum arata ultimele datele oficiale, o datorie publica interna in jur de 3 miliarde de dolari ( 104.000 miliarde de lei).
De-a lungul timpului datoria publica interna a fost generata de deficitul bugetului de stat consolitat si de activele neperformante (in special bancare) preluate de stat la datoria publica pe baza de legi speciale, iar finantarea acesteia s-a facut prin contractarea de imprumuturi de stat in lei si valuta direct de pe piata interna, de la banci si populatie, la care in unele cazuri s-au adaugat imprumuturile cu caracter temporar din resursele conturilor guvernamentale colectate in contul general al Trezoreriei statului.
Numai anul trecut datoria publica interna nou creata a fost de 11.042,6 miliarde de lei (330 milioane de colari), ea fiind generata mai ales de cresterea stocului de certificate de trezoreriei denominate in lei in suma de putin peste 9.800 miliarde de lei, a obligatiunile de stat in lei - 2.978 miliarde de lei, dar si de diminuarea stocului de obligatiuni de stat pentru finantarea deficitului denominate in valuta in suma de aproape 7.500 miliarde de lei.
Imprumuturile de stat pe piata interna- in special prin emiterea de titluri de stat pentru banci si pentru populatiei, in lei si valuta, au tinut anul trecut 88,47% din totalul datoriei publice interne, in timp ce restul pana la 100% a provenit din imprumuturi de stat pe baza de legi speciale pentru restructurarea bancara, recapitalizare, acordare de despagubiri si alte masuri, in valoare de 11.900 miliarde de lei.
Finantarea deficitului s-a facut anul trecut in cea mai mare parte - aproape 56% - prin emiterea de certificate de trezoreriei in lei (in suma de 57.604,4 miliarde de lei), prin emiterea de certificate de trezoreriei in valuta in suma de 10.264 miliarde de lei, dar si prin emiterea de obligatiuni in lei si valuta de aproape 18.000 de miliarde de lei.
In continuare cel mai mare finantator al statului ramane sectorul bancar cu 52,3%, urmat de personele fizice si juridice nonbancare - 30,5% si de alti dtinatori(conturi guvernamentale) - 17,2%. De altfel, chiar daca nu ca in anii trecuti in 2002 bancile au cumparat titluri de stat emise de Finante in cantitati insemnate, chiar daca dobanzile au mers pe un trend vizibil descendent. Ani de-a randul bancile au speculat dobanzile mari platite de Finantele la titlurile de stat si-si plasau mare parte din lichiditati in aceaste instrumente. Fara eforturi prea mari si cu risc zero castigurile erau insemnate. Incepand insa de anul trecut pe fondul scaderii dobanzilor drastic - la jumatate practic - bancile au inceput sa caute si alte cai de inmultire a banilor.
Pentru anul acesta politica Ministerului de Finante vizeaza pentru refinantarea deficitului bugetului de stat piata interna, dar in conditiile reducerii vizibile ale costurilor acestei finantari este posibil ca ritmul de crestere al datoriei publice interne sa sa reduca.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
