Romania va inregistra luna viitoare un varf al datoriei publice externe, Ministerul Finantelor urmand sa rascumpere emisiunea de euroobligatiuni, in valoare de 300 milioane de euro, lansata in anul 2000 si redeschisa in 2001.
Titlurile ajung la scadenta pe 11 noiembrie, fiind purtatoare ale unui cupon de 11,5%. La ultima emisiune de euroobligatiuni, lansata in 2004, statul a obtinut o dobanda de 5,75% pe an.
Ministrul finantelor a precizat recent ca nu se pune problema refinantarii datoriei printr-o noua emisiune de titluri, chiar daca Romania ar putea beneficia de pe urma perceptiei favorabile a pietelor externe dupa ce si Standard&Poor''s a inclus-o in categoria tarilor cu risc scazut pentru investitii.
De altfel, mai ales in a doua jumatate a acestui an, banca centrala a privit cu multa reticenta orice intentie a vreunor autoritati publice de a apela la finantari externe, in conditiile in care intrarile mari de valuta deja creasera o presiune din ce in ce mai puternica de apreciere a leului. In acest context, BNR a criticat si emisiunea de euroobligatiuni in valoare de 500 milioane de euro lansata de municipalitatea Bucurestiului.
Ramane de vazut in ce masura se va reflecta pe piata efortul de rambursare a celor 300 milioane de euro, in contextul in care cursul tinde sa revina la un trend de crestere.
Pentru anul acesta, serviciul datoriei externe a fost estimat la peste 1,9 miliarde de euro, din care 1,452 miliarde reprezinta rate de capital, iar restul plati de dobanzi si comisioane.
Ministerul Finantelor prognozeaza pentru 2006 o crestere cu 60,8 milioane de euro a serviciului datoriei externe, pana la 2,008 miliarde de euro. Cresterea datoriei publice externe poate fi mai bine controlata in conditiile in care noua lege a datoriei publice elimina posibilitatea ca ministerele sa contracteze direct credite cu garantia statului, iar acordarea de garantii de stat poate fi facuta numai cu avizul Consiliului Concurentei.
Potrivit proiectului de strategie a finantarii deficitului bugetar, Finantele ar urma sa recurga anul viitor si la surse externe, dupa ce in 2005 deficitul a fost finantat preponderent de pe piata interna, conform celor convenite cu FMI, fara a apela la vreo emisiune de eurobonduri. In 2004, finantarea deficitului bugetar fusese realizata in proportie de 61% din surse externe, in conditiile in care dobanzile de pe piata interna erau considerate prea costisitoare.
Ministerul Finantelor nu renunta nici la proiectul de restructurare a portofoliului de datorie publica externa, analizat pe doua componente: portofoliul de datorie comerciala provenita din imprumuturi externe contractate pana anul acesta de ministere si garantate de stat, respectiv portofoliul de eurobonduri active, cu scadente in 2008, 2010 si 2012. Optimizarea structurii portofoliului ar urma sa conduca la echilibrarea ponderii datoriei publice interne, respectiv externe in total, precum si la extinderea maturitatii medii a portofoliului, cu cresterea ponderii datoriei denominate in euro si a celei cu dobanda fixa.
La jumatatea acestui an, datoria publica externa guvernamentala se ridica la 11,2 miliarde de euro, in crestere cu 980,5 milioane de euro fata de sfarsitul anului 2004, desi statul roman nu a fost prezent pe pietele externe de capital.
Ritmul de crestere a fost de 9,6% in primele sase luni ale acestui an. In aceeasi perioada, datoria publica externa directa a crescut cu 48%, iar datoria publica externa garantata a urcat cu 17,4%.
Pana la sfarsitul anului, ponderea datoriei publice externe in produsul intern brut ar urma sa ajunga la 15,4%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
