Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, i-a avertizat ieri pe bancheri,pentru prima dată public, că va urma o perioadă lungă de restricţiiîn ceea ce priveşte activitatea bancară, respectiv creditarea şivor apărea reguli mai dure ca rezultat al crizei financiare. Astaînseamnă că perioada de acordare uşoară a creditelor va deveni oamintire, iar restricţiile pe care vrea să le introducă BNR vordeveni o realitate.
Toate aceste restricţii vor fi "îmbrăcate" sub denumirea demacroprudenţialitate, noul concept care se conturează la nivelmondial. "Macroprudenţialitatea este o temă nouă, nu foarte binedefinită, dar am senzaţia că reprezintă viitorul. Nu cred că amajuns la o reglementare a globalizării şi nici la o globalizare areglementării, dar probabil asta este direcţia", a menţionatguvernatorul.
În faţa unei săli pline, formată din şefii băncilor, profesorişi studenţi, la Universitatea Româno-Americană timp de o oră şijumătate Isărescu a descris şi în cuvinte academice şi în cuvintemai pământene ceea ce va urma atât la nivel mondial, cât şi înRomânia. Perioada de relaxare financiară apune şi va veni o lume cumulte reguli.
"Macroprudenţialitatea este o alternativă la reintroducereacontrolului capitalului", a spus Isărescu.
Teza susţinută de două decenii, de liberă circulaţie acapitalului, va fi revizuită, iar Isărescu spune că FMI împreună cucele mai puternice instituţii de stabilitate financiară din lumediscută noile reguli ale lumii financiare. Referindu-se la problemarestricţionării creditului în valută, care se pregăteşte şi înRomânia, Isărescu a spus că multe dintre bănci percep măsurilediscutate ca fiind restricţii. "Probabil sunt restricţii faţă deanul 2002, dar faţă de 2020 sunt probabil relaxări."
În opinia guvernatorului BNR, introducerea unui raport întrevaloarea creditului şi cea a garanţiilor aduse (loan to value -LTV) ar fi "absolut normală" şi nu poate fi considerată orestricţie, având în vedere că aceste măsuri sunt adoptate pestetot în lume. O altă măsură pe care BNR se gândeşte să o introducăse referă la corelare mai dură a creditului cu veniturileclientului.
De două săptămâni, de când agenţia Mediafax a prezentat pe surseo parte dintre noile restricţii de creditare, bancherii nucontenesc cu comentariile: Steven van Groningen, preşedinteleRaiffeisen Bank, spune că reglementări mai dure în privinţaavansului vor împiedica accesul clienţilor la credite derefinanţare. De asemenea, Radu Gheţea, preşedintele AsociaţieiRomâne a Băncilor şi şeful CEC Bank, a spus că piaţa trebuie lăsatăliberă şi nu trebuie măsuri administrative.
Indiferent de aprecierile bancherilor, mai mult ca sigur că pânăîn toamnă vor apărea noile restricţii la creditare unde avansul şigaranţiile la un credit vor creşte. Odată cu aceste restricţiiprocesul de creditare va încetini şi mai mult, cred bancherii, iarşansele susţinerii creşterii economice se limitează. În opiniaguvernatorului, bancherii au trecut de la un optimism exageratîn anii anteriori la un pesimism "în care îi vezi pe toţi înnegru".
În ciuda împrumuturilor masive făcute de stat, economia nureuşeşte să iasă din groapa recesiunii, iar o creştere în luna maia creditului privat cu numai 1% este departe de ceea ce toatălumea aşteaptă.
Isărescu a explicat în cuvinte mai pe înţelesul tuturor de ceBNR ţine dobânda de politică monetară la 6,25% de mai bine de unan, în condiţiile în care banca centrală este criticată că astfelnu susţine revenirea economiei.
"Se va dovedi că menţinerea dobânzii, nici majorarea, niciscăderea, este un element bun care va aduce inflaţia spre ţintă. Şinu s-a omorât nici creşterea economică. Am încercat să încurajămcreşterea economică prin relaxările controlului lichidităţii şidobânzi pe piaţa monetară mai scăzute. Dar cu dobânda-cheie nu amreuşit să o stimulăm", a explicat Isărescu. El se aşteaptă cainflaţia să coboare de la 8% pe an la 4-5% în următoarele luni.
Deşidobânda semnal a îngheţat la 6,25% din mai 2010, BNR a facilitatindirect ieftinirea creditării lăsându-le bancherilor mai mulţi leipe piaţă. Indicatorul pieţei monetare ROBOR la trei luni,principalul reper de preţ pentru creditele în lei, s-a aşezat pepalierul de 5% de la începutul acestui an, considerabil subdobânda de politică monetară a BNR. În decembrie 2009, ROBOR eraîncă 10%, reflectând tensiunile din piaţă şi a coborât pepalierul de 6% abia în martie 2010.
Dobânzile mai mici de pe piaţa monetară au răzbătut însă destulde greu până la clienţi pentru că bancherii au preferat săpăstreze marje mari. Pe de o parte, costul riscului (cheltuielilecu provizioanele pentru creditele neperformante - n. red.) rămâneridicat, iar pe de altă parte bancherii se tem că BNR ar putea săcreeze "secetă de lichidităţi" pe piaţă pentru a contracaraeventuale presiuni de depreciere a leului, aşa cum a mai făcut-o întrecut.
Legat, deciziile de menţinere a dobânzii- cheie, Isărescu afăcut o paralelă cu sistemul medical explicând că există situaţiicând, dacă o persoană se duce la doctor, iar acesta nu îi dă "unpumn de medicamente", consideră că medicul nu este bun. "Nu trebuieneapărat să pleci cu un sac de medicamente ca doctorul să fie bun.Multe tratamente se bazează pe consecvenţă, pe stabilitate."
Guvernatorul BNR consideră că efectul de turmă este dominant însistemul bancar, iar bancherii nu ştiu ce este în faţa lor, înviitor. "Nici bancherii nu ghicesc ce se întâmplă în viitor, au unlider, un guru. Nicio bancă comercială nu poate să evaluezeriscul pentru că priveşte din interior."
Referindu-se la cursul valutar, de echilibru, pe care toatălumea "îl visează", Isărescu a spus că este "o cutie neagră", lacare se ajunge prin încercare şi eroare.
"Nu jignesc pe nimeni. Efectul de turmă este un efect dominantîn sistemul bancar. Cursul de echilibru pe care toată lumea îlvisează este o cutie neagră. Pentru oricare moment istoric şipentru oricare altă perioadă putem să avem un alt curs deechilibru. Nu se poate să fie total stabil cursul de schimb, faceparte din jocul normal al pieţei. Efectul de turmă din sistemulbancar conduce uneori la un «overshooting» al cursului, iar cursultinde să fie supraevaluat, sau subevaluat. În timp se stabileştecursul de schimb de echilibru "fair value", care optimizează celmai bine pentru anumite perioade situaţia pe piaţa valutară."
Cursul leu/euro este destul de stabil de mai bine de un an,mişcându-se între 4,05-4,35 lei/euro. BNR este criticată pentru căa permis aprecierea leului în ultimul an, ceea ce i-a afectat peexportatori, singurul segment care a tras economia în sus.
Pentru Isărescu este foarte important cum lumea financiară,inclusiv Banca Naţională, comunică cu publicul astfel încât "să nuse declanşeze o criză şi mai mare".
Guvernatorul BNR a primit ieri din partea UniversităţiiRomâno-Americane titlul de Doctor Honoris Causa, adăugându-şi încăun titlu în portofoliu. După ce a terminat în 1971 ASE, el aobţinut în 1989 titlul de doctor în economie după 18 ani decercetare în cadrul Institutului de Economie Mondială pepiniera decadre, care a dat mulţi demnitari după Revoluţie. Isărescu, careîmplineşte în acest an 62 de ani, a scris prima lui carte în 1977despre datoria externă a statelor. După 40 de ani, ca o ironie atimpului, cea mai importantă problemă a lumii financiare este lafel: datoria.