Bănci și Asigurări

Sorin Pâslaru, ZF: Pandemie, război, falimente bancare. Sunt întâmplătoare aceste şocuri sau succesiunea lor arată că lumea este pradă unor curenţi de adâncime care o vor transforma fundamental?

Sorin Pâslaru - redactorul şef al ZF

Sorin Pâslaru - redactorul şef al ZF

Autor: Sorin Pâslaru

16.03.2023, 00:05 14149

Pieţele financiare din Statele Unite şi Europa de Vest traversează o perioadă foarte dificilă ca urmare a dificultăţilor prin care trece sistemul bancar.

În SUA, trei bănci cu active totale de circa 300 miliarde de dolari, dintre care două legate de lumea criptomonedelor, un fel de interfaţă între sistemul bancar tradiţional şi sistemul de criptomonede, Silvergate şi Signature Bank, s-au prăbuşit.

Ce-a de a treia, Silicon Valley Bank, cu active de 200 miliarde de dolari, era în inima sectorului hi-tech american. Cele trei nu au fost salvate propriu-zis cum s-a întâmplat în octombrie 2008 când statul american a pus la bătaie 700 miliarde de dolari pentru a salva sistemul bancar de la prăbuşire, dar depozitele făcute în aceste bănci au fost garantate 100%, peste limita de 250.000 $ legală.

Banii vor fi recuperaţi de Fondul de Garantare de la restul băncilor printr-un comision special, care la rândul său vor transmite acest cost deponenţilor, reiese din comunicatul FED dat duminică seară. Pieţele au aşteptat tot weekendul o decizie din partea FED, care menţionează în comunicatul său intervenţia preşedintelui Joe Biden în rezolvarea situaţiei.

Dacă despre cele două bănci legate de lumea crypto s-a dat explicaţia că au fost afectate de colapsul platformei FTX, aflat acum sub anchetă, despre Silicon Valley Bank se spune că a fost îngenuncheată de politica prea agresivă de investiţii în... titluri de stat americane.

Când spui despre o bancă propoziţia „a intrat în faliment pentru că a investit în titluri de stat americane”, adică cele mai sigure instrumente financiare din lume, mulţi pot ridica din sprâncene, dar magicienii finanţelor, specialiştii IFRS, GAAP, etc ne vor explica faptul că în situaţia când cresc abrupt dobânzile la titluri de stat, ceea ce s-a întâmplat în 2022, vechile titluri de stat cumpărate la dobânzi mici de 1-1,5% vor avea dintr-o dată o valoare de piaţă mult mai redusă şi banca va ieşi pe pierdere.

Aşa s-a întâmplat iată cu banca IT-ştilor din Silicon Valley, care a trebuit să facă rost de bani, a vândut în pierdere titlurile americane, a încercat să vândă acţiuni noi pe Bursă să îşi reîntregească nivelul de capital propriu şi a eşuat. A urmat apoi o după amiază în care 43 miliarde de dolari s-au evaporat din conturile băncii când fondurile de capital de risc au ordonat miilor de start-up-uri controlate, cliente ale băncii să-şi mute banii din SVB, şi gata cu banca. 

Deci banca IT-ştilor, banca aflată în inima sistemului hi-tech din America, din cea mai bogată zonă a lumii practic, s-a năruit în două zile. Tocmai rolul său în sistemul de start-up-uri şi de venture capital din Statele Unite, care reprezintă un segment strategic pentru economia americană, a determinat intervenţia FED.

Luni şi marţi, pieţele au mers mai bine. A fost apreciată decizia autorităţilor americane, chiar dacă au fost şi critici că intervenţia de garantare 100% a depozitelor naşte hazard moral, adică relaţia risc-premiere nu mai funcţionează normal.

Ieri după-amiază, la ora scrierii acestui editorial, criza însă a reizbucnit, de data aceasta în Europa. Slăbită de poveşti mai vechi privind diverse spălări de bani şi amenzi de sute de milioane de euro plătite către autorităţi în Europa şi SUA, Credit Suisse, a doua mare bancă din Elveţia, cu active de 800 miliarde de euro, a intrat în vrie, cu scăderi de 25% pe Bursă.

Scăderi de 10% înregistrau şi bănci mari europene, prezente inclusiv în România, precum Société Générale sau Unicredit.

Cu active de 200 mld. $, Sillicon Valley Bank era a 15-a bancă din SUA, unde primele patru bănci, JP Morgan, Citigroup, Bank of America şi Wells Fargo deţin active de 9.000 miliarde $, adică aproape jumătate din activele totale ale sistemului bancar american de circa 20.000 miliarde $.

Nu se ştie ce va fi. Poate că sunt cazuri singulare şi se vor găsi soluţii de oprire a contagiunii către restul sectoarele din economie. Întrebarea care se pune este însă în ce măsură aceste şocuri sunt expresia unor tendinţe de adâncime din economie. În ce măsură reprezintă efectul unor „global shifts”, a unor curenţi care schimbă structuri, care reaşează polii de putere ai businessului mondial.

Este întâmplător că în Silicon Valley deja începuseră restructurări masive ale marilor companii de IT precum Facebook sau Google şi că firmele de IT apelează la rezervele bancare pentru a acoperi cheltuielile în condiţiile crizei prin care trece acest sector atât de apreciat de decenii?

E întâmplător că cel mai mare acţionar al Credit Suisse este un fond arab de investiţii iar Aramco din Arabia Saudită spre exemplu, cea mai mare companie petrolieră din lume, a făcut profit de 161 miliarde de dolari în 2022?

 Campionatul Mondial din Qatar a arătat lumii că nu mai poate ignora faptul că statele din Golf îşi doresc  un loc la masă ca unul din polii mondiali de putere în business. Cumpără bănci, cumpără cluburi de fotbal. Criza materiilor prime, a energiei, le-a băgat sute de miliarde de euro în conturi numai anul trecut.

Se spune despre China că vrea un loc la masă, dar iată că mai sunt şi alţii care sunt la rând.

Pandemie, criză energetică, război, acum falimente bancare. Probabil că atunci când pare că ai la îndemână o lume întreagă, stabilitatea se evaporă în mod necesar.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels


AFACERI DE LA ZERO