Diferenţa dintre resursele financiare necesare şi cele disponibile la un moment dat într-o familie pentru a menţine standardul de viaţă în cazul producerii unui eveniment neprevăzut, respectiv deficitul de protecţie, a atins în 2022 valoarea de 137 mld. euro, în creştere cu 9,2% faţă de 2021, potrivit unei analize realizate de o echipă de experţi independentţi pentru Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare Reasigurare (UNSAR).
Ponderea în PIB a acestui deficit de protecţie se menţine la un nivel ridicat, de 48%. Concret, într-o astfel de situaţie neprevăzută, o familie din ţara noastră ar avea nevoie, în medie, de 132.000 lei. Multe dintre statele membre ale Uniunii Europene şi OECD încurajează asigurările de viaţă prin instrumente fiscale, inclusiv prin scăderea impozitelor sau prin posibilitatea de a deduce primele de asigurare.
În ţara noastră, asigurările de viaţă reprezintă doar 16% din totalul pieţei de asigurări şi au un grad redus de penetrare faţă de alte ţări din regiune. În 2022, protecţia financiară oferită prin indemnizaţiile brute plătite în baza asigurărilor de viaţă a crescut cu 25%, până la valoarea de 1,8 miliarde lei. Desigur, valoarea ar putea fi mai mare, dacă şi gradul de cuprindere în asigurare ar creşte.
