Bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale care prevăd venituri la bugetul general consolidat de 195,3 mld. lei şi cheltuieli de 206,5 mld. lei în condiţiile păstrării cotei unice de impozitare de 16% şi a TVA de 24% au trecut în varianta Guvernului.
După doi ani, aşadar, în care economia a căzut cu peste 7% în 2009 şi cu 1,3% în 2010, 2011 ar urma să înregistreze o creştere economică de aproximativ 2% după performanţa excelentă din T3. Dar nimic nu garantează că măcar această creştere va putea fi păstrată şi anul viitor, întrucât a fost stimulată de factori ciclici, în primul rând un an agricol foarte bun. De altminteri, economiştii au avertizat în repetate rânduri că aceste cifre s-ar putea dovedi prea optimiste, cu implicaţii asupra deficitului bugetar.
Faptul că în proiectul de buget este păstrat deficitul de 1,9% din PIB arată că anul viitor nu se va aplica regula de reducere a deficitului structural la sub 0,5% din PIB, decisă săptămâna trecută de liderii europeni la Consiliul European. Deficitul de 1,9% din PIB înseamnă practic că Guvernul va împrumuta în 2012 de pe pieţe 2,5 mld. euro (11,2 mld. lei) - adică va face o nouă datorie de 2,5 mld. euro. Însă alte 13,5 mld. euro trebuie împrumutate pentru rostogolirea datoriei, ceea ce înseamnă că, în total, România trebuie să împrumute 16 mld. euro în 2012. Problema este la ce costuri va lua acest împrumut, în condiţiile în care aproape peste tot în Europa randamentele obligaţiunilor, mai ales cele pe termen mediu şi lung, ajung la valori ameţitoare care dau fiori reci oricărui guvern.
Faţă de o creştere estimată de 4% în urmă cu câteva luni, Guvernul şi-a modificat ţintele după reizbucnirea crizei în Europa şi a mizat în fundamentarea bugetului pe o creştere economică medie de aproximativ 2%. Dar datele trecute arată că, de mai multe ori, Guvernul a mizat greşit, adică a proiectat creştere economică şi a avut cădere economică. În situaţia în care creşterea nu va fi cea aşteptată, cheltuielile trebuie ajustate din nou peste ceea ce prevede legea bugetului, întrucât, cel puţin la nivel de declaraţii, reprezentanţii Executivului spun că nu vor accepta majorarea deficitului bugetar care, potrivit proiecţiilor de acum, ar urma să fie zero în 2013.
Ratarea ţintei de deficit, chiar dacă ea ar fi înţeleasă de instituţiile internaţionale ar fi un semnal foarte prost pentru pieţe întrucât ar putea fi perceput ca o încălcare a angajamentelor, a avertizat Consiliul Fiscal, în opinia asupra legii bugetului. Aşadar, dacă Guvernul nu va avea cele 7 procente de creştere a veniturilor (faţă de prima rectificare din 2011) pe care a mizat la construcţia bugetului, trebuie să umble din nou la cheltuieli dacă este să respecte ceea ce preşedintele Traian Băsescu a anunţat, anume că anul viitor nu va veni cu taxe mai mari.
Principala sursă de venit a bugetului de stat o reprezintă TVA. În legea bugetului pentru 2012, Guvernul mizează pe creşterea veniturilor din TVA cu 7%. Or, în octombrie, după un an de creştere neîntreruptă, veniturile din TVA au scăzut cu 4,6% (tendinţa de scădere s-a observat încă din august, după pierderea efectului de bază) comparativ cu aceeaşi lună a lui 2010, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la modul în care Taxa pe Valoare Adăugată va sprijini bugetul în 2012. Dacă anul acesta încasările din TVA ar urma să fie cu 19% mai mari ca în 2010, cum va reuşi Guvernul să le majoreze cu 6% în 2012? Şi mai ales în situaţia în care climatul economic s-ar înrăutăţi, iar cererea se va contracta? Nu va semăna 2012 cu 2009, când Guvernul a mizat pe o creştere a veniturilor de 18% şi a avut o cădere a lor cu 6%, acesta fiind unul dintre motivele majorării TVA la 24%? Guvernul susţine că va majora veniturile prin întărirea disciplinei în strângerea taxelor, dar acesta este un obiectiv care este anunţat de ani şi ani de zile, aceiaşi ani în care ponderea veniturilor în PIB nu a depăşit niciodată 32-33%.
Premierul Emil Boc spune că bugetul pentru 2012 va fi unul al investiţiilor. Legea bugetului indică pentru anul viitor cheltuieli cu investiţiile de 37,8 mld. lei (6,5% din PIB) mai mari cu 2,4 mld. lei decât în 2011. Însă o bună parte dintre aceste investiţii ar urma să vină din surse externe (fonduri europene), în vreme ce cheltuiala internă cu investiţiile va fi de 26 mld. lei. Nu mai puţin de 13,5 mld. lei sunt venituri bugetate din intrările de fonduri UE, în condiţiile în care una din marile probleme ale României o reprezintă chiar lipsa puterii de a contracta banii europeni. Şi totuşi analiştii insistă că absorbţia fondurilor europene este una dintre puţinele, dacă nu singura măsură care poate ajuta la atenuarea şocurilor externe care sunt aşteptate.
Pe de altă parte, un buget precum cel al Ministerului Dezvoltării, de 300 mil. euro în 2012, care este un buget în marea lui parte de investiţii, va merge într-un procent covârşitor spre plata datoriilor la lucrări deja efectuate. Care va fi efectul în economie a ceea ce se anunţă ca "investiţie", dar este de fapt plată de arierate? - iată una din întrebările la care Guvernul trebuie să găsească răspuns.
Bugetul a trecut de Parlament în două săptămâni fără ca parlamentarii puterii să ceară Guvernului prea multe explicaţii, în vreme ce opoziţia a venit cu amendamente care ar fi schimbat total filosofia bugetului, întrucât ele prevedeau schimbarea sistemului de taxare. Aceasta fiind situaţia, amendamentele la buget au fost în majoritatea lor respinse, varianta Guvernului primind votul final.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
