În ultima perioadă cu toţii simţim efectele creşterii accentuatea preţurilor de la banii în plus pe care-i lăsăm în supermaketurisau hipermarketuri şi până la preţul pe care-l plătim pentru plinulde benzină sau pe chirii.
De exemplu, o persoană care se teme că preţul benzinei ar puteasă crească în viitor şi i-ar afecta bugetul poate să cumpereacţiuni OMV Petrom (SNP) de pe Bursă. În acest fel, eventualelecheltuieli în plus cauzate de creşterea preţului cu benzina arputea fi compesante prin încasarea de dividende acordate decompanie, sau prin creşterea preţului acţiunilor.
Acţiunile OMV Petrom, cea mai mare companie petrolieră dinRomânia, sunt puternic corelate cu preţul la pompă alcarburanţilor. De exemplu, în intervalul februarie 2009 - iunie2011 preţul benzinei premium fără plumb vândută de Petrom s-ascumpit cu 67% iar preţul acţiunilor companiei petroliere pe Bursăs-a majorat de două ori mai mult, respectiv cu 137% în aceeaşiperioadă. În anul anterior, când preţul la pompă al benzinei acoborât cu 22,8%, titlurile Petrom s-au ieftinit pe Bursă cu69,5%.
În acest fel, cine ar fi deţinut acţiuni Petrom în ultimii aninu s-ar fi bucurat prea mult de ieftinirea carburanţilor din 2008,întrucât i-ar fi scăzut şi portofoliul de acţiuni, dar nu ar fifost lovit nici de scumpirea lor ulterioară cu peste 60%, încondiţiile în care banii în plus plătiţi pe benzină ar fi fostrecuperaţi din creşterea acţiunilor Petrom pe Bursă.
Un exemplu de "hedging"
Dacă presupunem că în medie un şofer alimentează lunar maşina cuun plin şi jumătate, la preţul din prezent al combustibilului, de5,2 lei pe litru, ajunge să plătească într-un an aproximativ 5.600de lei (1.360 de euro).
Pentru a se proteja de o eventuală creştere a preţului, persoanaîn cauză ar putea să cumpere acţiuni Petrom de pe Bursă în valoarede 20.000 de lei (circa 5.000 de euro). Astfel, dacă preţul lapompă creşte cu 20%, el va plăti anual în plus echivalentul a 1.120lei (275 de euro) pe carburanţi, creşterea carburanţilor s-ar vedeacel mai probabil printr-o majorare a valorii acţiunilor Petrom cuaproximativ 40%, până la 28.000 de lei (sau 6.860 de euro) dacăluăm în calcul corelaţia dintre preţul benzinei şi al acţiunilorPetrom din ultimii ani.
Dacă presupunem în plus că Petrom îşi menţine în viitorrandamentul din dividende înregistrat anul acesta de 4,07%,deţinătorul de acţiuni Petrom ar încasa într-un an dividende de1.140 de lei (circa 280 de euro), care i-ar permite să acopere înîntregime cheltuielile suplimentare cauzate de scumpirea benzineişi în acelaşi timp ar putea beneficia de creşterea valoriipachetului de acţiuni Petrom care s-ar majora cu 8.000 de lei(1.950 de euro), sumă pe care nu am luat-o în considerare pentru căar fi de natură speculativă şi nu se încadrează în strategia deprotejare pe termen lung.
Chiar dacă, spre exemplu, benzina se ieftineşte cu 20% în loc săse scumpească, aceeaşi persoană va face o economie anuală deaproape 1.000 de lei (230 de euro) cu benzina, economie care va ficompensată de faptul că va încasa dividende mai mici de la Petromşi acţiunile lui vor valora poate cu 40% mai puţin decât a plătitanterior.
Strategia se poate extinde şi pentru alte bunuri din coşulde consum
Aceeaşi strategie poate fi folosită şi pentru alte categorii decheltuieli. Pentru alimente de exemplu o persoană ar putea să-şiconstruiască un portofoliu de acţiuni listate la Bursa de laBucureşti sau din străinătate după aceeaşi metodă care să fiereprezentative pentru cheltuielile lunare cu alimentele în funcţiede preferinţele proprii de consum. Un exemplu ar fi un portofoliuformat din acţiunile producătorului de lactate Albalact Alba-Iulia(ALBZ), ale companiei de morărit şi panificaţie "Titan Bucureşti"(MPN) şi titluri ale producătorului de carne de pasăre AvicolaBraşov (AVLE), deşi ultimele două acţiuni sunt foarte puţin lichideşi ar putea să creeze dificultăţi ulterior la vânzarea lor la unpreţ corect de piaţă în condiţiile în care nu acordă dividende.
Pot fi achiziţionate şi acţiuni ale unor companii din regiunedin acelaşi domeniu pentru că de obicei evoluţia preţurilor estecauzată de mişcări generalizate pe piaţa internaţională, însăun dezavantaj în acest caz este riscul valutar, din cauză căacţiunile sunt ţinute în alte monede decât leul.
Pentru a compensa eventuala creştere a chiriilor în viitorodată cu revenirea din recesiune a economiei, o persoană ar puteaachiziţiona în acelaşi fel titluri ale unei companii careînchiriază imobile, precum cele ale Practic Bucureşti (PRBU), celmai mare proprietar de imobile din sectorul 6 al Capitalei.
Compania este puţin cunoscută printre investitori, dar este unadintre cele mai profitabile de pe Bursă cu o marjă netă de 87% înprimul trimestru din acest an şi de 55% anul trecut.
Contractele futures, o alternativă maiieftină
O altă metodă pentru a ţine preţul la benzină pe loc este săcumperi un contract futures la bursa din Sibiu care are activsuport pe preţul petrolului. În acest fel, când preţul barilului pepieţele internaţionale creşte, vei câştiga din contractul futuresdeschis, bani care pot fi utilizaţi pentru acoperireacheltuielilor mai mari cu benzina în urma aprecierii preţului lacarburanţi.
Avantajul contractelor futures faţă de o investiţie similară înacţiuni ale companiilor petroliere este faptul că necesităimobilizarea unor sume mult mai mici de bani, însă au dezavantajulcă nu generează o rentă în timp, aşa cum sunt dividendele pentrudeţinătorii de acţiuni, ci numai din diferenţe de preţ.
Din această cauză este greu de pus în practică o strategie caresă acopere nişte costuri permanente, cum sunt cele de consum.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
