Americanii au mai vândut pachete mai mici de acţiuni la Petrom, Dafora şi Antibiotice şi nu au mai realizat nicio achiziţie.
Valoarea plasamentelor Artio la bursă a scăzut cu 27% faţă de finalul lunii iunie, când se ridicau la aproape 250 mil. dolari, ca urmare a scăderilor puternice de pe piaţă. În acelaşi interval, activele celor două fonduri au scăzut cu 29%, la 10,7 mld. dolari.
În mod surprinzător, Artio a hotărât să vândă cea mai mare parte a acţiunilor deţinute la cele cinci SIF-uri, deşi preţul era la jumătate faţă de cel la care americanii au cumpărat în 2006. Fondul Artio International Equity Fund deţinea pachete cuprinse între 0,7% şi 0,9% la cele cinci SIF-uri.
Artio a intrat la SIF-uri încă din perioada 2003-2004, iar după ce pragul de deţinere a fost majorat de la 0,1% la 1% în 2005 americanii au intrat imediat la cumpărare majorându-şi participaţiile la 1% din fiecare SIF. În toamna lui 2008 Artio a vândut pachete de 0,2-0,3% la fiecare SIF, pe fondul turbulenţelor de pe pieţe din acea perioadă.
Artio a plătit circa 16 mil. dolari pentru achiziţia de acţiuni la SIF-uri şi a pierdut circa 7 mil. dolari vânzând acţiunile. La finalul lunii octombrie mai deţinea 0,2% din SIF Banat şi SIF Transilvania şi 0,32% din SIF Muntenia.
Decizia de vânzare pare neispirată, având în vedere că la finalul anului Camera Deputaţilor a votat ridicarea pragului de deţinere la SIF-uri de la 1% la 5%, oferind astfel premisele creşterii preţului acţiunilor în următorul an. Mai este şi exitul de la BCR, care va rotunji profiturile SIF-urilor şi le va aduce acţionarilor dividende mai mari.
Artio a mai vândut până la finalul lunii octombrie întreaga participaţie pe care o deţinea la Erste Bank (EBS). În iulie Artio avea aproape 1% din Erste. Această decizie a venit în contextul în care Erste a anunţat la începutul lunii octombrie pierderi de 1,5 mld. euro din reevaluarea operaţiunilor din România şi Ungaria şi a portofoliului de CDS-uri.
Acestea nu sunt însă singurele mutări surprinzătoare ale Artio. La începutul anului trecut cele două fonduri ale americanilor au cumpărat un pachet semnificativ din acţiunile BRD de la BERD, ajungând să deţină 4,7% din acţiunile băncii. Între timp, acţiunile BRD au scăzut cu circa 18%, ceea ce reprezintă însă o corecţie moderată în comparaţie cu acţiunile altor bănci din Europa, care au fost puternic lovite în 2011.
Artio a continuat să vândă pe parcursul anului trecut acţiuni la Petrom, cea mai mare companie românească, care este una dintre primele investiţii ale americanilor la BVB, încă din 2002.
Şi acţiunile Petrom au avut o evoluţie descendentă în ultimul an, iar în vară statul nu a reuşit să vândă un pachet de 9,84% din acţiuni prin ofertă publică.
La finalul lunii octombrie Artio şi-a redus participaţia la Petrom sub 1%.
Artio rămâne însă blocat pe o serie de poziţii, cum ar fi Cemacon, Concefa, Dafora, Condmag sau Impact. Aceste investiţii, realizate în perioada 2007-2008, au adus pierderi mari în portofoliul americanilor (procentual), deşi la nivelul întregului portofoliu nu se cunosc. La Concefa, Artio deţine circa 2,4% din acţiuni. Acţiunile Concefa au avut una dintre cele mai mari scăderi anul trecut pe bursă, de peste 80%. Dafora, Condmag, Cemacon şi Impact au avut scăderi cuprinse între 50% şi 65%.
Artio riscă să piardă statutul de cel mai mare investitor străin la BVB, în condiţiile în care fondul american Elliott a cumpărat aproape 10% din acţiunile Fondului Proprietatea, participaţie evaluată în acest moment la 179 mil. dolari. Şi Franklin Templeton a intrat mai puternic pe bursă după ce a preluat administrarea Fondului Proprietatea în 2010.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
