În primele cinci luni din an, fondurilemonetare în euro au fost cele mai atractive din rândul fondurilormutuale, atrăgând de la investitori intrări nete totale de 347 mil.lei. Din fondurile de acţiuni, investitorii au retras 3 milioane delei.
Intrările consistente de bani raportate de fondurile monetare auavut loc în contextul în care în primele cinci luni din an monedanaţională s-a apreciat faţă de moneda europeană, iar pe bursă, oserie de acţiuni au supraperformat înregistrând creşteri puternice,în timp ce dobânzile oferite de bănci la depozite au continuat săscadă.
Companii mari de pe Bursă precum Petrom, BRD, cele cinci SIF-uriau înregistrat aprecieri de peste 10% în primele cinci luni, întimp ce altele, mai puţin lichide, au câştigat şi 390% cum estecazul combinatului Oltchim în contextul unor tranzacţii încheiatede fonduri de investiţii.
Distribuţia intrărilor nete pe categorii de fonduri arată căinvestitorilor le este în continuare frică să rişte şi preferă săîşi conserve capitalul, chiar dacă pierd oportunităţi pe termenscurt apărute fie pe piaţa de acţiuni, fie pe cea a instrumentelorcu venit fix.
"Investitoriinu sunt foarte entuziasmaţi să câştige din nou bani. Chiar dacădobânzile la depozite au scăzut şi astfel potenţialul de câştig alfondurilor monetare s-a redus vizibil, iar inflaţia roade dinrandamente. Investitorii în fonduri preferă un câştig mic decât opierdere.
Profilul acestora s-a schimbat dramatic în ultimii ani,majoritari fiind cei care preferă să îşi protejeze economiile", aspus Mukul Pal, director executiv la firma de consultanţă OrpheusCapitals.
Deşi în ultimele 12 luni, cele mai mari randamente au fostobţinute de fonduri cu acţiuni în portofoliu, iar moneda naţionalăa câştigat 16 bani în raport cu moneda europeană, investitorii nuau fost impresionaţi şi au preferat fondurile monetare îneuro.
Pelocul doi în topul preferinţelor se situează fondurile monetare înlei cu intrări nete de 222 milioane de lei, urmate de fondurile deobligaţiuni cu 180 milioane de lei atrase în cinci luni.
Apetitul ridicat al investitorilor pentru fonduri în euro nureflectă neapărat o strategie de investiţii în valute cât o lipsăde încredere în moneda naţională, consideră Mukul Pal.
Pede altă parte, Iulian Panait, preşedintele companiei de consultanţăKTD Invest, este de părere că sumele intrate în fonduri reflectămai puţin preferinţ ele investitorilor cât pe cele aledistribuitorilor de fonduri.
"Marii actori de pe piaţa fondurilor mutuale promovează înreţele de distribuţie în special fonduri monetare.
Peorice piaţă, clientul cumpără în funcţie de propriile nevoi, darmai ales în funcţie de ceea ce este promovat la un moment dat", aafirmat Panait.
Cei mai mari administratori de pe piaţa fondurilor mutuale suntErste, Raiffeisen şi BRD, grupuri financiare cu o reţea dezvoltatăde distribuţie în teritoriu, prin unităţile băncilor-mamă.Fondurile administrate de societăţile acestor grupuri au atras celemai mari sume de la investitori.
Fondul monetar în euro Raiffeisen Euro a atras de la investitori175,8 milioane de lei în primele cinci luni, cei mai mulţi bani dinrândul celor 58 de fonduri, pe locul secund situându-se fonduldenominat în lei Raiffeisen Monetar.BCRObligaţiuni ocupă locul al treilea cu intrări nete de 165,3milioane de lei.
Preferinţa investitorilor pentru plasamente conservatoare aşacum sunt fondurile monetare este o reacţie normală, spunconsultanţii, având în vedere că Bursa a avut o evoluţie plată anultrecut, iar pierderile cauzate de criză sunt încă vii în memoriainvestitorilor. Consultanţ ii atrag însă atenţia că problema cucare se confruntă piaţa fondurilor mutuale nu este atât frica derisc a investitorilor cât lipsa de diversificare a plasamentelor şipolarizarea pe o singură categorie de fonduri.
"Când sunt încrezători, românii investesc în fonduri de acţiuni,iar atunci când le este frică, investesc în fonduri monetare, nuprea există cale de mijloc.O diversificare aplasamentelor pe mai multe categorii de fonduri le-ar aduceacestora o rezistenţă mai bună la criză şi i-ar face părtaşi şi laoportunităţile apărute pe termen scurt. Veniturile românilor suntînsă mici şi nu permit o diversificare pe mai multe categorii defonduri", a spus Panait.
Distribuţia investitorilor pe categorii de fonduri esterelevantă. Din totalul de 232.406 de investitori, mai mult dejumătate îşi ţin economiile în fonduri monetare denominate în leişi euro, alţi 40.000 în fondurile de obligaţiuni. Un număr de52.466 de investitori sunt clienţi ai fondurilor diversificate, întimp ce doar 12.129 de investitori sunt clienţi ai fondurilor deacţiuni.
Actuala structură a pieţei este opusul imaginii pe care piaţa oavea în 2007, înainte declanşării crizei financiare. În mai 2007,fondurile de acţiuni se bucurau de cel mai numeros portofoliu declienţi, respectiv 16.000, în timp ce în fondurile monetareinvesteau de patru ori mai puţin investitori. Nici după aproapetrei ani de la prăbuşirea burselor, fondurile de acţiuni nu aureuşit să recâştige încrederea investitorilor şi nici să revină laportofoliul de clienţi de dinaintea crizei. Pe de altă parte,fondurile monetare au câştigat în ultimii patru ani peste 100.000de noi clienţi. Aceştia provin din rândul clienţilor băncilor, careau schimbat plasamentele în depozite bancare pe cele în fondurimonetare.
Exodul investitorilor în fonduri conservatoare este motivat şide faptul că în ultimii trei ani randamentele fondurilor monetareşi de obligaţiuni sunt mult peste cele ale fondurilor de acţiuni.Toate fondurile de acţiuni raportează pierderi pe ultimele 36 deluni (mai 2011/mai 2008), cu un maxim de minus 58% raportat defondul de acţiuni Omninvest.
Cel mai ridicat randament raportat de un fond conservator înultimele 36 de luni este de 42%, performanţă atinsă de fondulCertinvest Obligaţiuni.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
