♦ Ultima perlă de energie nelistată din portofoliul statului român ar putea însemna circa 25% din întreaga piaţă ♦ Listarea Hidroelectrica este aşteptată să aibă loc în luna iulie şi va fi precedată de ofertă
Listarea Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie român şi cea mai profitabilă companie a statului, într-o ofertă de vânzare de acţiuni care va începe în perioada următoare şi prin care acţionarul minoritar Fondul Proprietatea va vinde un pachet de până la 20%, este aşteptată să aibă un impact major în dezvoltarea Bursei de la Bucureşti numai dacă luăm în considerare ponderea pe care compania o va avea în întreaga piaţă sau în indicele de referinţă BET, din care va face parte încă din prima şedinţă, a spus Adrian Tănase, CEO-ul Bursei de Valori Bucureşti, în cadrul emisiunii de business ZF Live.
„Va fi un impact major indubitabil. Este cel mai mare IPO care se va întâmpla vreodată pe Bursa de Valori Bucureşti. Vom avea o companie care va reprezenta din punctul de vedere al capitalizării, pe baza a ceea ce evaluează Fondul Proprietatea acum, 25% din piaţă. Va intra direct în indicele BET din prima zi de tranzacţionare. Nu va fi niciodată în afara indicelui, deci indicele va fi influenţat încă din prima zi de evoluţia acţiunilor Hidroelectrica, asta pentru a ajuta decizia investitorilor instituţionali care urmăresc indicele nostru ca benchmark. Nu vrem să expunem la risc. Dacă Hidroelectrica ar fi fost în afara indicelui o singură zi, acei investitori instituţionali care folosesc BET-ul ca benchmark ar fi avut un risc de performanţă negativă relativă la BET pentru perioada aceea. Anticipez că va fi către 20% din indice“, estimează Adrian Tănase.
Oferta Hidroelectrica, evaluată de ZF la circa 2 mld. euro şi programată pentru luna iulie a acestui an, ar urma să fie cea mai mare din istoria bursei româneşti, dar şi cea mai mare din Europa Centrală şi de Est şi una dintre cele mai mari la nivel global de la începutul acestui an. Şeful BVB adaugă că Hidroelectrica va avea lichiditate mare chiar din primele zile şi că aşteptările sunt să îndeplinească criteriile de includere şi în indicii FTSE Russell, dar mai ales în MSCI.
„Ne aşteptăm să genereze acest interes pentru MSCI de a ne include pe lista de aşteptare pentru a fi upgradaţi la statutul de piaţă emergentă. Este un obiectiv de îndeplinit. Ce putem spune este că la FTSE Russell ne vom consolida foarte tare poziţia noastră ca ţară în indicii de emerging markets, însă ne dorim ca şi MSCI să înceapă să considere România pentru o promovare. Odată cu Hidroelectrica, interesul de promovare ar trebui să fie mai mare pentru MSCI“, continuă reprezentantul Bursei.
Adrian Tănase mai spune că trebuie să avem o piaţă mult mai modernă din punctul de vedere al operaţiunilor pe care le putem face în secondary market, iar în acest sens aduce în discuţie operaţionalizarea Contrapărţii Centrale, estimată până la finalul acestui an. În momentul în care investitorii vor putea implementa mai multe strategii, atunci vom avea lichiditatea pe care ne-o dorim.
„Acum avem un potenţial de lichiditate mai mare decât ce se întâmplă. Dacă implementăm toate proiectele pe care le avem, mai ales cel al Contrapărţii Centrale, care este cel mai important (...), eu cred că putem ajunge fără Hidroelectrica la 20 de milioane de euro pe zi. Acum avem 7 milioane de euro. Asta am şi bugetat în planul nostru de afaceri. Polonia are peste 200 de milioane de euro. Trebuie mai multe companii, iar piaţa românească poate ajunge acolo“, explică Adrian Tănase.
În ceea ce priveşte numărul de investitori, piaţa locală a ajuns la circa 140.000 de conturi de tranzacţionare, numărul acestora crescând cu 6%-7% de la trimestru la trimestru. CEO-ul BVB consideră că putem atinge uşor peste 200.000 de investitori în următoarea perioadă.
„Nu ştiu ce va atrage Hidroelectrica, ştiu că interesul este foarte foarte mare, cel puţin din ce vorbim noi cu cei implicaţi direct, atât pe partea de retail, cât şi pe partea de instituţionali.“
„Nu pot să dau o dimensiune acum, însă ştiu că interesul există, că avem nişte premise ca acest deal să fie de succes, ceea ce e foarte important, însă în general cred că putem ajunge la peste 200.000 de investitori pe termen scurt, având în vedere trendul pe care îl vedem acum“, spune el.
Ce a mai declarat Adrian Tănase în timpul emisiunii:
Despre listarea Hidroelectrica:
Va fi cea mai mare listare la bursă din istoria bursei. Ne aşteptăm ca listarea să se întâmple la iulie, aceasta fiind precedată de ofertă. Cred că e cea mai mare din T1/2023 din Europa cel puţin, una dintre cele mai mari, cred că pe locul doi, din ce s-a întâmplat în lume. Cea mai mare până acum a fost de 2,5 miliarde de dolari, deci va fi clar cea mai mare din Europa din ce se întâmplă până acum.
Din punctul de vedere al efortului pe care îl facem noi pentru a comoda un astfel de deal, nu e nimic special. Sunt chestii pe care le facem, ceea ce am mai făcut şi pentru ofertele din trecut. Fiecare ofertă are particularităţile ei de setare bineînţeles, însă din punctul nostru de vedere nu e nimic nou, doar valoarea va fi ceva mai mare. Sistemul rezistă bineînţeles, nu am avut şi nu avem probleme din acest punct de vedere.
Sunt tot felul de simulări făcute şi sunt sisteme auditate bineînţeles, şocate, deci nu e nicio problemă din punctul ăsta de vedere. Cred că presiunea va fi şi pe partea de brokeraj, pentru că şi dânşii vor trebui să proceseze nişte ordine mult mai mari într-un timp scurt, însă din punct de vedere al Bursei de Valori Bucureşti totul este ok şi suntem pregătiţi să acomodăm dealul acesta.
Semnalele sunt foarte bune, interes există pentru a acoperi această valoare. Ar putea atrage investitorii care au strategii verzi, strategii ESG şi jucători care targetează exact producătorii de genul ăsta de energie, deci vor exista şi investitori care nu au operat vreodată pe piaţa de capital din România tocmai din cauza dealului şi a profilului de companie al Hidroelectrica.
Principala nemulţumire a investitorilor străini este lipsa de oportunităţi mari, cifre mari, dar şi investitorii locali se plâng de treaba asta. Dacă întrebăm fondurile de pensii care este principala lipsă a Bursei de Valori, spun că este lipsa de oportunităţi investiţionale, de dealuri mari.
Succesul Hidroelectrica este foarte probabil, iar pipeline-ul va fi intensificat de succesul acesta. Sperăm să vedem deal-uri mari. În percepţia altor emitenţi este o validare a Bursei de Valori Bucureşti şi a capacităţii bursei de a adresa astfel de deal-uri. Ar fi un deal foarte mare şi la nivel global şi va fi o validare a Bursei de Valori Bucureşti. Cred că ăsta e cel mai important efect care se poate întâmpla pe termen scurt pentru noi şi poate genera interes şi pentru alte companii mai ales din sectorul privat şi pentru alţi antreprenori care au care au companii mari.
Bineînţeles că Hidroelectrica va fi lichidă în prima perioadă în mod cert, însă probleme de lichiditate pe care noi le avem, pentru că avem şi alte companii care au free float comparabil – Banca Transilvania are un free float comparabil cu al lui Hidroelectrica – le rezolvăm cu alte proiecte. Nu se rezolvă cu Hidroelectrica problemele de lichiditate pe care le avem, iar proiectul care vrem să deblocăm semnificativ lichiditatea pe piaţă este proiectul Contrapărţii Centrale.
Despre Contrapartea Centrală:
Nu din cauza fondurilor de pensii avem o lichiditate proastă. Eu zic că avem o piaţă secundară care este destul de simplă din punct de vedere al strategiilor pe care poţi să le implementezi. De fapt, singura strategie pe care poţi să o implementezi este long only, respectiv cumperi şi stai pe ele şi le vinzi ulterior fără să ai un leverage. Vrem să schimbăm această poză, să poţi să şi vinzi înainte de a cumpăra sau să poţi să ai o poziţie leverage, un pic mai mult risc în strategia pe care o implementezi. Este obligatoriu să operaţionalizăm Contrapartea Centrală.
Contrapartea Centrală este un proiect care a început în 2019, atunci am luat decizia formală. Este fezabil să operaţionalizăm până la sfârşitul anului. Acum suntem într-o zonă de teste tehnice. Primele teste le-am făcut în decembrie, următoarele teste tocmai ce le-am finalizat la sfârşitul lunii mai. Sunt simulări de tranzacţionare, trebuie să validezi că o tranzacţie care este generată ori pe Bursa de Valori Bucureşti sau un participant al Bursei de Valori Bucureşti or pe OPCOM sau un participant din OPCOM are efectul corect pe tot lanţul ăsta de tranzacţionare.
OPCOM va fi şi el servisat de Contrapartea Centrală. Este operatorul pieţei de energie. Contrapartea Centrală autorizată şi funcţională va servisa două mari pieţe, va funcţiona pe Bursa de Valori Bucureşti şi pe OPCOM. Când testăm funcţionalitatea Contrapărţii Centrale trebuie să testăm din perspectiva ambilor operatori de piaţă.
Vom avea mult mai multe produse, mult mai multe strategii pe care le poţi implementa şi mai ales strategii pe termen scurt. Vom avea şi o piaţă de energie care va fi piaţa la termen care va fi pe OPCOM şi care va funcţiona cu aceste servicii de clearing centralizate într-un mod mult mai eficient. Vom avea şi o piaţă de energie financiară care va fi lansată pe Bursa de Valori Bucureşti. Mă refer la contracte de tip futures. Apetitul pentru astfel de produse sunt şi pentru playerii din energie, dar şi pentru playerii investiţionali puri.
Despre apetitul pentru listări:
În 2021 sunt 23 de companii care au venit la bursă. Eu zic că s-a produs un declic, deci sunt din ce în ce mai mulţi antreprenori care vor să vină la bursă. Puteam spune că în 2018-2019 antreprenorii români nu prea voiau să vină la bursă, dar după anul 2021 cred că s-a schimbat un pic paradigma şi sunt din ce în ce mulţi antreprenori care vor să facă acest lucru. Cred că e foarte important semnalul care s-a întâmplat în 2021, cel puţin pentru mine şi sunt convins că, cel puţin ca număr, ce am văzut în 2021 va fi depăşit.
Există segmente economice care sunt slab reprezentate la Bursa de Valori Bucureşti, cum ar fi agricultura şi agro business-ul. De asemenea, din real estate ar trebui să fie mai multe companii şi mai multe instrumente. Strategic ar trebui să avem mai mult real estate la bursă. Ar trebui să dăm şi un altfel de acces c Avem discuţii cu tot felul de companii de diferite dimensiuni, dar nu pot spune acum cam ce se mai poate întâmpla până la sfârşitul anului. Trebuie să vedem că sunt încă nişte condiţii macro absolut diferite faţă de 2021. Inflaţia-i sus, dobânzile sunt sus, trebuie să se normalizeze lucrurile astea ca să sperăm că va reveni pipeline-ul ăla cel puţin la fel de intens ca în 2021.
Aş vrea să mă refer însă la MAIB, cu care discutăm şi sperăm să fie o operaţiune de succes. Noi suntem o piaţă din Uniunea Europeană, iar listarea asta va da acces acestei bănci şi acţionarilor ei la banii ce pot fi investiţi în Uniunea Europeană. Ei nu pot investi la Chişinău, dar pot investi aici. Atât timp cât valorile mobiliare sunt listate în spaţiul economic european, fondurile de pensii locale pot investi în acele valori mobiliare indiferent unde este localizat emitentul.ătre piaţa de real estate decât avem acum prin cei doi dezvoltatori. Mai este IT-ul, tehnologia.
Despre interesul românilor pentru pieţe externe:
Sunt foarte multe soluţii care sunt absolut superbe din punct de vedere al accesului la instrumente. Bursa nu poate să facă, brokerii noştri trebuie să facă astfel de soluţii. Încep să se mişte şi ei şi să investească în tehnologie pentru a da acces la instrumente. Fac paşi importanţi, nu putem spune că nu se fac.
Doi, sunt pieţe foarte lichide, unele pieţe mai volatile, cu lichiditate mai mare şi cu volatilitate mai mare, ceea ce atrage acest profil de investitori, deci cumva au nişte avantaje pieţele externe din punct de vedere al volatilităţii, al lichidităţii şi al accesului, cel puţin deocamdată. De exemplu, Revolut este o soluţie foarte facilă de a accesa respectivele instrumente.
Brokeri trebuie să facă şi sunt soluţii implementate de către brokerii locali care arată destul de bine. Noi trebuie să respectăm şi nişte reglementări. Platformele astea externe poate nu sunt chiar sub aceleaşi reglementări, noi suntem sub nişte reglementări ale Autorităţii de Supraveghere Financiară pe care brokerii noştri pe care trebuie să le respecte, deci poate că trebuie parcurşi mai mulţi paşi în activitatea de onboarding investitori.
Vrem să facilităm aceste operaţiuni, atât la nivelul Depozitarului Central, mai avem nişte discuţii şi cu alte soluţii de onboarding, atât pentru investitori, cât şi pentru pentru companii – să fie digital, să fie mult mai mult mai facil să intri în bursă.
Alte afirmaţii ale CEO-ului BVB:
► Vom avea o companie care va reprezenta din punct de vedere al capitalizării, pe baza a ceea ce evaluează Fondul Proprietatea acum, 25% din piaţă.
► Hidroelectrica va avea lichiditate din primele zile şi ne aşteptăm să îndeplinească criteriile de includere şi în indicii FTSE Russell, dar mai ales în indicele MSCI.
► Cred că putem ajunge la peste 200.000 de investitori pe termen scurt, având în vedere trendul pe care îl vedem acum. De la trimestru la trimestru numărul de investitori creşte cu 6%-7%.
► Dacă implementăm toate proiectele pe care le avem, mai ales cel al Contrapărţii Centrale (...), cred că putem ajunge fără Hidroelectrica la 20 de milioane de euro pe pe zi. Acum avem 7 milioane de euro.
►Principala nemulţumire a investitorilor străini este lipsa de oportunităţi mari, cifre mari, dar şi investitorii locali se plâng de treaba asta.
► Contrapartea Centrală este un proiect care a început în 2019, atunci am luat decizia formală. Este fezabil să operaţionalizăm până la sfârşitul anului.
►Vom avea şi o piaţă de energie financiară care va fi lansată pe Bursa de Valori Bucureşti. Mă refer la contracte de tip futures.
