Business Construct

Haosul urbanistic din Bucureşti: zeci de blocuri la care nu ajung nici soarele, nici maşina de pompieri împânzesc Capitala. Statul „se obligă“, pe hârtie, să le permită dezvoltatorilor să ridice doar blocuri unde fiecare locuinţă primeşte lumină naturală cel puţin o oră şi jumătate pe zi

Haosul urbanistic din Bucureşti: zeci de blocuri la care nu ajung nici soarele, nici maşina de pompieri împânzesc Capitala. Statul „se obligă“, pe hârtie, să le permită dezvoltatorilor să ridice doar blocuri unde fiecare locuinţă primeşte lumină naturală cel puţin o oră şi jumătate pe zi

Moghioroş Park Residence, în spatele mallului Drumul Taberelor (stânga) şi Nerva Traian/Timpuri Noi

Autor: Alina-Elena Vasiliu

30.04.2021, 00:08 36945

♦ Realitatea din multe ansambluri rezidenţiale arată că distanţa măsurată cu pasul nu depăşeşte 10-15 metri între blocuri, fără strop de lumină naturală ♦ Cine răspunde?

Apetitul dezvoltatorilor pen­tru a construi locuinţe şi cel al locuito­rilor pentru a le cum­pă­ra au dus, în ultimii ani, la un adevărat dezastru ur­­ba­nis­tic în Bucureşti, unde an­sambluri cu sute de apar­tamente au blocuri între care distanţa mă­surată cu pasul nu depăşeşte 10-15 de metri.

Locuitorii ajung astfel să nu mai vadă lumina soa­relui atunci când stau în casă, iar senzaţia lipsei de aer şi de spaţiu împovă­rea­ză pur şi simplu locuirea.

Mai mult, sunt une­le situaţii în care distanţa dintre blocuri este atât de mică încât nici măcar maşina de pompieri sau cea de gunoi nu au acces între acestea.

Exemplele de acest tip sunt numeroase, însă dez­voltatorii contactaţi de ZF nu au răs­puns soli­ci­tării referitoare la mă­sura în care au ţinut cont de prevederile legale pri­vind dis­tanţa obligatorie între imobile atunci când au pus proiectele pe hârtie.

„Statul se obligă să permită dezvolta­to­rilor doar construirea de blo­curi unde fie­care locuinţă are camere de locuit (ca­mera de zi şi dor­mi­toa­rele) ce pri­mesc lumină na­turală sufi­cientă - minimum o oră şi ju­mă­tate în ziua care este, teo­retic, cea mai puţin lumi­noasă din an, iar accesul auto­spe­cia­lelor de pom­pieri nu este stânjenit de nimic. Atunci când găsim o situaţie în care o incintă de bloc închisă nu este accesibilă autospe­cia­lelor sus-menţionate din varii motive (drum prea îngust sau fire caro­sa­bile blocate de auto­mobile care nu au loc de parcare dedicat), avem un motiv în plus de neîncredere în autorităţi“, spune arhi­tectul Radu Negoiţă.

El a pus bazele unui proiect numit „Case strâm­be pe radar“, dezvoltat în mediul online, unde ur­măreşte proiectele reziden­ţiale din Bucureşti şi analizează modul în care acestea se potrivesc cu nevoile efective de locuit ale oamenilor.

Deşi primăriile sunt instituţiile care acordă au­torizaţiile de construire, edilii locali spun că, după fi­nalizarea proiectelor rezidenţiale şi mutarea loca­tarilor, tot la primărie vin cetăţenii pentru a solicita rezolvarea problemelor de infrastructură.

„S-au dat fel şi fel de autorizaţii de construire şi nici măcar acelea nu au fost respectate de foarte multe ori. Sunt o grămadă de zone unde nu poate ajunge nici măcar maşina de pompieri. Vorbim de blocuri noi, date acum 2-3 ani în folosinţă, care au fost cumpărate. Un haos urbanistic fabulos pe care eu trebuie să îl rezolv“, spunea recent Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6 din Bucureşti, în emisiunea ZF Investiţi în România!.

În acest context, la începutul acestui an, problema PUZ-urilor de sector din Bucureşti a fost în prim-plan, după ce Nicuşor Dan, primarul Capitalei, a propus suspendarea PUZ-urilor, iniţial pentru doi ani. Dezvoltatorii imobiliari au reclamat însă faptul că o astfel de decizie ar bloca total dezvoltarea oraşului şi multe companii de construcţii şi de proiectare ar intra în faliment. Astfel, ulterior, s-a decis suspendarea PUZ-urilor pentru o perioadă de numai trei luni.

Bucureştiul are în prezent un PUG din anul 2000, care la vremea elaborării sale era valabil pentru zece ani, iar ulterior a fost prelungit. Bucureştiul anului 2021 arată însă diferit faţă de dezvoltarea din 2000.

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO