• Leu / EUR4.9454
  • Leu / GBP5.7525
  • Leu / USD4.7424
Business Construct

Şi totuşi, se mişcă

Şi totuşi, se mişcă

Autor: Radu Racu

30.06.2011, 00:08 1540

Creşterile anunţate pentru 2011 oscilează între 40 şi 60%, iarestimările pentru evoluţia acestui sector variază între "o uşoarărevenire" şi "anul acesta va fi cel mai bun din istorianoastră".

Cu toate acestea, marile proiecte de infrastructură se mişcăfoarte greu, iar banii care vin de la Uniunea Europeană pentrudezvoltare şi competitivitate ajung în parte pe mâna unorconstructori care nu au o direcţie foarte clară pentruechipamentele cumpărate.

"Giganţii" de pe listele de vânzare ale marilor distribuitorirămân în continuare fără amatori, în absenţa unor proiecte majore,nevoile pe acest segment fiind acoperite când este cazul decompaniile care se ocupă de închirieri.

Afacerile primelor cinci companii de profil din România au spartîn anul 2008 pragul de 1 miliard de lei (275 milioane de euro),însă în anul următor au plonjat cu 70%. Ultimii doi ani au produsmodificări atât în privinţa utilajelor folosite, cât şi acomportamentului clienţilor. Dacă în 2008 lista de cumpărături aconstructorilor era dictată de proiectele rezidenţiale şi debirouri care încă mai păstrau inerţia boom-ului imobiliar, în 2011atenţia clienţilor s-a mutat pe utilaje folosite în proiecte deinfrastructură. În privinţa echipamentelor, dealerii mari din piaţăpar să cadă de acord că tendinţa este spre tehnologii maisofisticate, care permit o administrare mai ieftină în timp.

"Criza ne-a învăţat să folosim utilaje mai performante", spuneConstantin Marcu, directorul general al distribuitorului Marcom,unul dintre cei mai mari jucători pe segmentul vânzărilor deutilaje de construcţii din România. Proprietarul afacerii începuteîn 1992 , spune că a reuşit să încheie anul 2010 cu o cifră deafaceri apropiată de nivelul de 100 de milioane de lei din 2009,"în uşoară scădere", însă pentru 2011 perspectivele suntoptimiste.

"Clienţii sunt mult mai atenţi acum să cumpere calitate,comparativ cu doi ani în urmă. E drept că şi calitatea aceasta areun preţ poate puţin mai mare decât media pieţei, însă diferenţaeste de sub 10% şi este recuperată în primii ani sau uneori chiarîn primele luni de funcţionare a echipamentelor", afirmă Marcu.

El spune că piaţa tinde spre o aşa-zisă "maturizare". Dacă în2008 buldoexcavatorul era utilajul vedetă, cu aproximativ 65% dinvânzări, acum ponderea sa a coborât sub 50%. "Se observă o uşoarăpreferinţă a constructorilor pentru utilaje specializate, mai marişi mai performante, cu costuri de întreţinere mai mici", spuneConstantin Marcu.

Piaţa îşi revine astfel ajutată şi de o uşoară creştere apreţului de vânzare, dar şi pe fondul unor volume mai ridicate. Înprimele patru luni ale anului, Marcom a vândut 55 de utilaje, încreştere cu 40% faţă de perioada similară a anului trecut, iaravansul s-ar putea majora pe parcursul anului. Creşterea esteimpulsionată de accesarea la scară mai largă a fondurilor europene."Dacă în 2008, cel mai bun an pentru Marcom, una dintre cele maiimportante surse de creştere a fost construcţia de clădiri, în 2011piaţa se bazează pe proiectele de infrastructură finanţate cufonduri europene", susţine reprezentantul Marcom.


De unde vin banii.
Finanţările prin leasing sau creditbancar rămân în continuare o componentă importantă din piaţă, darîn ultimele luni fondurile europene au căpătat o cotă din ce în cemai mare. Valoarea fondurilor disponibile de la Uniunea Europeanăpentru dezvoltarea şi creşterea competitivităţii în ultimii treiani este de ordinul sutelor de milioane de euro, distribuite înprograme axate fie pe mediul rural, fie pe agricultură, fie efectivpentru achiziţia de utilaje de construcţii.

Din aceşti bani, proiecte care cumulează aproximativ 100 mil.euro aşteaptă undă verde pentru achi­ziţia de utilaje deconstrucţii, conform estimărilor ACRAFE - Asociaţia Consultanţilordin România pen­tru Accesarea Fondurilor Europene, o organizaţiecare numără 50 de companii de profil.

Programele au fost disponibile încă din 2007, însă elaborareaprocedurilor de atribuire a fost greoaie. "În 2007 rumegam mereualte informaţii. În 2008 am făcut primele proiecte, iar în 2009 amavut primele aprobări, însă a venit criza şi cei care le-au iniţiats-au retras", spune Ozana Giuşcă, de la Bridge Europe Consulting, ofirmă de consultanţă în atragerea de fonduri europene.

Problema era că proiectele de atragere de fonduri erau făcute penişte proiecţii de dinainte de criză, cu cifre care nu aveau nicioşansă de îndeplinire pe timp de recesiune, explică Giuşcă. "2009 afost un an groaznic pentru noi. A fost anul în care au murit mareparte a firmelor de consultanţă. Oamenii negociau, semnaucontracte, dar când trebuia să plătească avansul se retrăgeau",afirmă consultantul.

2011 pare să fie însă anul "entuziaştilor" în proiecte europene,domeniu în care chiar şi compania Ozanei Giuşcă a atras fondurinerambursabile de 100% pentru achiziţia unui excavator amfibiefolosit la curăţarea iazurilor.

Banii europeni "aşteaptă" între şase luni şi doi ani de ladepunerea proiectelor până să ajungă pe facturile dealerilor deutilaje. Suma de 100 de milioane de euro estimată de ACRAFE pentruachiziţia de utilaje de construcţii se împarte în proiecte cufinanţare nerambursabilă între 70% şi 100%, însă finanţarea pefiecare proiect se învârte în jurul pragului de 200.000 de euro,nivel despre care unii dealeri spun că este prea mic pentrutranzacţii "mature" şi pentru a asigura o creştere sustenabilă apieţei.

"În 2008 oamenii veneau la mine şi îmi spuneau exact de ceutilaj au nevoie pentru lucrările lor. Acum, îmi spun că au fondurieuropene şi vor şi ei nişte utilaje, dar nu sunt foarte siguri cevor", spune Constantin Mincu, directorul firmei Case Utilaje, unjucător de talie medie de pe piaţă, care ţinteşte afaceri de 12milioane de euro anul acesta, în creştere cu 50%. "Oamenii preferăsă cumpere cu 200-250.000 de euro mai multe utilaje mici decât unulde o capacitate mai mare", afirmă omul de afaceri, care susţine că80% din utilajele pe care le-a vândut anul acesta sunt finanţate cufonduri europene.

În privinţa sectorului de activitate în care sunt folosite,Mincu remarcă o orientare mai mare spre echipamentele terasiere şicele de săpat în cariere. "Companiile speră că se va da drumul lamarile proiecte de infrastructură, precum construcţia de autostrăzişi modernizarea căilor ferate. Pentru ambele direcţii este nevoiede terasare şi de foarte multă piatră", spune omul de afaceri.

Tot o schimbare de trend remarcă şi Liebherr, unul din cei maimari furnizori de macarale din România, care estimează afaceri încreştere cu 60% anul acesta, de la nivelul de 14 milioane de euroînregistrat anul trecut. Ponderea macaralelor turn şi aautomacaralelor a scăzut de la 32% în 2008 la 16% în prezent întotalul utilajelor vândute de companie, spune Cristian Ionescu,directorul de vânzări al Liebherr. Au crescut însă buldozerele,excavatoarele pe şenile şi echipamentele de încărcare frontală.


Închirierile nu rentează.
În ceea ce priveşte serviciilede închirieri de echipamente, cei mai mulţi jucători par hotărâţică este un domeniu care nu merită să ocupe foarte mult din afaceri,din cauza riscului de infracţionalitate.

La compania lui Constantin Mincu, serviciul de închirieri ocupă2% din flotă, Marcom nici nu a dezvoltat un serviciu de acest genpentru că "legislaţia în vigoare nu vine în sprijinul acestuisegment de piaţă", iar Liebherr România obţine doar 10% din cifrade afaceri totală pe acest segment, dar contractele sunt semnate îngeneral cu parteneri tradiţionali ai companiei.

Firmele de închirieri spun însă că această situaţie este doar oetapă în procesul de maturizare a pieţei locale, trendul dinOccident fiind spre o proporţie majoritară a echipamentelor deînchiriat.

"Luna martie 2011 a fost cea mai bună pentru noi, iar anulacesta ar putea deveni cel mai bun din punctul de vedere al cifreide afaceri", spune Ştefan Ponea, managing partner la IndustrialAcces, o firmă de închiriere de nacele şi platforme de lucru laînălţime, cu afaceri de 20 mil. lei (4,7 mil. euro) în 2009,conform celor mai recente date disponibile. Un procent de 95% dinafacerile firmei vin din închirierea de utilaje, iar Ponea afirmăcă în primele cinci luni ale anului a înregistrat o creştere de 80%a cifrei de afaceri totale, din care a scos un profit de 600.000 deeuro.

"Situaţia este mult mai bună acum faţă de ce am traversat încriză. Începând cu octombrie 2008 ni se întâmpla să mergem cuechipamentul pe şantierul clientului pregătiţi să îl instalăm doarca să aflăm că lucrările au fost oprite. Proiecţiile trimestrialele făceam lunar pentru că datele din piaţă se schimbau foarte des.În prezent putem să ne facem situaţii pe şase luni înainte", afirmămanagerul.

"Am fugit de constructori în ultimii doi ani", spune Ponea, cândexplică modul prin care a reuşit să se menţină pe o creştere de 14%în 2009, când piaţa a scăzut cu 45%. În schimb direcţiile urmărites-au mutat de la închirerea utilajelor pentru companiile careconstruiau spaţii de retail şi logistice la proiecte mai mari,edilitare. Atfel, proiecte precum Pasajul Basarab, StadionulNaţional din Bucureşti sau stadionul Cluj Arena au găsitîntrebuinţare şi pentru utilaje mai scumpe, cum sunt zece nacele cuînălţime de 43 de metri, care costă aproximativ 200.000 de eurofiecare.

Riscul de care fug cei mai mulţi jucători când se gândesc laînchiriere şi-a pus totuşi amprenta şi pe situaţia contabilă dinfirma lui Ponea, la sfârşitul anului 2010 fiind înregistratelitigii de recuperat de 413.000 de euro, cu "şanse minime derecuperare".

Cu toate acestea, la felul cum a început anul, lucrurile par săse mişte în direcţia cea bună şi pentru jucătorii de pe aceastăpiaţă.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9454
Diferență: 0,0486
Ieri: 4.9430
Azi: 4.7424
Diferență: 0,8914
Ieri: 4.7005
Azi: 5.7525
Diferență: 0,5032
Ieri: 5.7237
Azi: 4.9466
Diferență: 0,2981
Ieri: 4.9319