Un caz în care justiţia americană încearcă să forţeze o persoanăacuzată de fraude cu ipoteci să dezvăluie care e parola cu care acriptat fişierele de pe laptopul personal, o româncă dacă este săne luăm după nume - Ramona Camelia Fricosu, a pus pe jar lumea IT,avocaţii şi mai multe organizaţii neguvernamentale de peste Ocean.Cazul declanşat de ancheta în care este implicată Ramona Fricosu astârnit dezbateri vii în jurul intimităţii datelor personale, avândîn vedere implicaţiile pe care le-ar putea avea o sentinţă princare orice inculpat să poată fi obligat de acum înainte sădezvăluie parolele sau cifrurile cu care şi-a parolat sau criptatediferite informaţii.
Administraţia Obama a cerut unui judecător federal să ordonepârâtei, Ramona Fricosu, să decripteze laptopul găsit de poliţie îndormitorul acesteia în urma unui raid în casa ei.
Nici o instanţă de apel din Statele Unite nu a decis până acumdacă un astfel de ordin ar fi legal conform condiţiilor din celde-al Cincilea Amendament din Constituţia Statelor Unite, careprotejează în general dreptul americanilor de a păstra tăcerea.
Într-o scurtă prezentare făcută la sfârşitul săptămânii trecute,Philip Dubois, avocatul femeii, a declarat că inculpaţii nu pot fiobligaţi constituţional să ajute guvernul pentru decriptareafişierelor lor. "În cazul în care agenţii execută o percheziţie cumandat şi găsesc să zicem, un jurnal scris de mână cu un anumitcod, poate acea persoană să decodeze jurnalul?", a spus el.
Procurorii au subliniat faptul că ei nu au nevoie de fapt defraza sau parola de autentificare scrisă, însemnând că Fricosu vaavea permisiunea de a tasta parola şi de a debloca fişierele fărăca cineva să se uite peste umărul ei. Ei spun că au nevoie doar dedatele decriptate şi că nu cer "parola pentru laptop nici oral şinici scris".
Rămâne întrebarea dacă un pârât cercetat penal poate fi obligatlegal să se supună şi să divulge parola pentru decriptareafişierelor, existând foarte multe articole de lege revizuite dinultimii 15 ani care susţin ambele abordări.
O mare parte din discuţie a fost cu privire la ce analogie estecea mai apropiată de situaţia din prezent. Procurorii au tendinţade a privi parola ca o cheie pentru un seif care este plin cudocumente incriminatoare. Acea persoană poate, în general, să fieîn mod legal obligată să predea cheia. Alte exemple includ dosarejudecate la Curtea Supremă a Statelor Unite prin care inculpaţii aufost forţaţi să furnizeze amprente, probe de sânge, sauînregistrări vocale.
Pe de altă parte, civilii liberali citează alte cazuri aleCurţii Supreme care arată că americanii nu pot fi obligaţi să dea"declaraţii silite" şi extind scutul juridic al AmendamentuluiCinci şi pentru parole.
Dacă instanţele au decis deja până acum că această protecţie seextinde astfel şi la conţinutul minţii inculpatului, de ce o parolănu ar putea fi protejată la fel?
O decizie urmează să fie luată de justiţia americană.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
