Aşa cum Nokia a venit în 2008 şi va pleca în nici trei luni, se poate întâmpla însă şi în outsourcing, unde acum mii de români au un loc de muncă.
Două dintre cele mai importante nume din industria de soft locală - Florin Talpeş (Bitdefender) şi Irina Socol (SIVECO) - care participă rar la conferinţe, şi-au expus viziunea asupra viitorului industriei lor la ZF Digital '11.
În contextul în care de multe ori în România se apreciază performanţa unei industrii după numărul de angajaţi, iar acest număr a crescut pe piaţa locală în domeniul dezvoltării de aplicaţii, fondatorul Bitdefender a atras atenţia că nu trebuie să ne amăgim că lucrurile merg bine doar dacă numărul celor angajaţi în soft e în urcare. "Există randamente de la unu la 30 între angajaţii din software. Nu înseamnă că unul este prost şi unul este bun, ci că unul poate produce de 30 de ori mai bine decât alţii. Când vorbim de numărul de oameni, pe noi ne interesează calitatea, nu atât numărul lor. Nu este ca în fabrică, o scalare directă: dacă am încă cinci muncitori, producţia creşte automat. Numărul de oameni într-o companie de software nu este un element cheie. Poarte să fie un indicator cheie într-o companie de servicii", a spus Talpeş.
Calitatea echipelor din România este foarte bună, însă programatorii trebuie să se concentreze pe produse proprii cu care să meargă la export, a spus Irina Socol. "Cred că softul este o şansă uriaşă pentru ţara noastră. Echipele sunt foarte bune. Cred că trebuie să aibă curaj să meargă la export. În toate ţările în care suntem prezenţi acum am avut competiţie internaţională, adică la licitaţiile la care am participat au fost 20-30 de companii din toată lumea." Fondatorul şi directorul executiv al SIVECO a estimat că în următorii ani softul va creşte în importanţă pe piaţa IT&C. "Cred că în cinci ani de zile companiile de software vor fi mai puternice, iar comunicaţiile vor fi ca un commodity, cum este acum curentul electric aşa vom avea şi legătura pe internet. Totul va fi net, va fi accesat de oricine, oriunde, oricând - cred că acest lucru se va întâmpla în cinci ani de zile. Probabil că în companiile de soft vor intra în viaţa tuturor pentru că toate aceste lucruri nu vor putea să se dezvolte fără ingineri de software. Vor fi cu siguranţă noi meserii." Cât de departe va merge tehnologia? Irina Socol pariază pe schimbări dramatice în viaţa noastră şi a firmelor: "Viaţa noastră se va uşura foarte mult în viitor. Noi participăm acum la un proiect de cercetare în medicină, unde e vorba de integrare între medicina de cercetare şi medicina aplicativă. În momentul în care fiecare om îşi va putea transmite prin telefon analizele la un medic sau va putea fi diagnosticat prin telemedicină de orice alt medic din lume, sau dacă dimineaţă doar când te uiţi în oglindă ţi se vor putea face analizele doar uitându-se la retină. Eu cred că acestea sunt lucruri care vor îmbunătăţi uriaş viaţa noastră. Şi domeniul e-learning este spectaculos - pentru că vine deja cu lecţii interactive 3D pe iPad."
Nu există niciun dubiu că piaţa IT din România va creşte, a spus la ZF Digital '11 Ronald Binkofski, CEO al Microsoft România, care a atras însă atenţia că pentru a maximiza acest potenţial este nevoie ca industria să nu se focalizeze doar pe exporturi. "Unul dintre cele mai importante aspecte este potenţialul pe care îl are piaţa internă din România. Aici există 20 de milioane de oameni, aproximativ o jumătate faţă de Polonia, în timp ce piaţa IT este aproximativ o pătrime. România este un pic diferită. Dar mă aştept ca piaţa IT din România să crească cu 50% în următorii trei-patru ani. Dar există şi alte lucruri pe care România le are, aşa cum este outsourcingul, dar eu nu aş trata în mod obligatoriu acest lucru ca unul dintre atuurile României. E un lucru excelent când lucrurile merg cum trebuie, dar există şi un mare risc în jurul outsourcingului. Atunci când exporţi eşti mereu dependent de situaţia de pe pieţele pe care exporţi. Cred că un scenariu mai balansat între exporturi şi piaţa internă ar trebui să fie urmărit de România. Piaţa internă, creşterea ei trebuie să fie obiectivul pentru România. Potenţialul României este excepţional, ceea ce lipseşte în acest moment este suportul financiar. O companie care vrea să iasă pe pieţe noi, să facă o achiziţie necesită finanţare, o investiţie majoră şi acest lucru lipseşte un pic în acest moment."
Firmele din România trebuie să se lupte pentru a deveni un furnizor de servicii de calitate şi să nu marşeze pe avantajul costurilor, a punctat şi Mihai Tudor - CEO al IBM în Europa de Sud şi de Est în contextul discuţiei despre centrele de outsourcing şi dezvoltare deschise pe piaţa locală. "IBM este prezent în România cu servicii într-o zonă de vârf. În această industrie serviciile pot pleca de la call-center, unde oamenii răspund la telefon şi răspund având un script în faţă, pot să facă activităţi de back-office sau pot să fie în zona de mentenanţă de aplicaţii şi suport de clienţi. IBM este în zona de sus în segmentul de servicii în România, ceea ce este foarte important, pentru că putem pleca mai greu. Va fi mult mai greu să pleci când din România ai grijă de clienţi din Statele Unite, din Europa de Vest." La fel ca şi CEO-ul Microsoft, Tudor a estimat o creştere semnificativă a pieţei de soft. "Cererea de software de pe piaţa IMM-urilor va creşte de zece ori într-un orizont de cinci ani de zile. Zona IMM este cea care se va dezvolta şi va avea nevoie de tehnologie".
La fel ca şi în software, şi în industria internet un cuvânt cheie rostit de speakeri a fost "creştere" în condiţiile în care România are încă de recuperat la acest capitol.
Dan Bulucea, Country Manager al Google România a punctat spre exemplu că netul e o şansă pentru firmele locale să vândă pe pieţele externe. "Pentru multe companii internetul este o şansă de a intra pe noi pieţe. Ce şanse ar avea companii din România să intre pe alte pieţe? Să meargă şi să îşi facă reclamă la televizor în fiecare ţară?". Potenţialul este uriaş, a spus el, făcând referire la numărul de companii locale care folosesc internetul pentru promovare. "Companiile mici şi mijlocii vor aduce o creştere importantă în următorii ani, dar nu este vorba de Google în particular ci de online. Estimăm că în acest moment un număr de 15-20% dintre companii au o prezenţă pe web şi când spun prezenţă pe web nu mă refer la companiile care au un website. Pentru că dacă utilizatorii nu găsesc nimic valoros, atunci nu stau pe siteÊÈ.
Speakerii din telecom au vorbit într-o notă mult mai prudentă, în condiţiile în care industria se află sub o uriaşă presiune de la începutul crizei şi al recesiunii, la finele anului 2008. Cum va arăta peste cinci ani piaţa?
Stefanos Theocharopoulos, CEO Romtelecom şi Cosmote, un grup cu un business de peste1,2 mld. euro pe an, şi-a expus viziunea. "În următorii ani piaţa va continua să fie dominată de voce, chiar dacă ponderea ei în venituri va scădea. Vocea începe să devină un commodity. Felul în care eu văd evoluţia pieţei este că nu va mai exista o distincţie între plăţile făcute pentru fiecare serviciu. Un client va avea un pachet de servicii care va include în principal voce, internet de mare viteză şi TV, plus câteva servicii cu valoare adăugată - care vor fi toate incluse în acelaşi pachet. Nu cred că un utilizator va mai putea distinge peste un număr de ani cât plăteşte pentru voce, net sau televiziune. Aşa văd evoluţia din punctul de vedere al serviciilor tradiţionale. Provocarea pe care eu o văd în faţa tuturor operatorilor telecom este legată de aceste servicii tradiţionale - din cauza unei combinaţii între criză şi o competiţie feroce pe pieţe precum România este posibil să nu vedem preţurile revenind la nivelul înregistrat înainte de criză. Deci cea mai mare provocare este să găsim servicii cu valoare adăugată care să fie relevante, la un preţ convenabil". Sunt însă lucrurile chiar atât de dificile în telecom? E această industrie condamnată la scădere? Theocharopoulos a precizat că este unul dintre managerii care crede puternic în piaţa din România, şi în potenţialul ei de a adopta noi servicii.
O şansă de creştere ar fi adăugarea de servicii în cloud, a punctat un alt speaker: Manuel Gallo, Director of Sales & Business Development în cadrul NEC: "Cea mai bună cale de a lansa servicii de cloud este să ai o piaţă de aplicaţii disponibile pentru clienţi ca un serviciu. Operatorii încearcă să-şi păstreze clienţii iar o metodă foarte bună este să adauge noi servicii, astfel încât ar trebui să se uite ce tip de soft ar fi necesar pentru clienţii lor. Situaţia depinde la ţară la ţară, dar în mod tipic este vorba de aplicaţii precum cele care permit emiterea de facturi, de contabilitate. Trebuie să fie aplicaţii care să ajute compania telecom să-şi păstreze clienţii".
Şi Angus Slater, director de marketing al Vodafone România a spus că în următorii ani "axistă şanse ca nivelul venitului mediu lunar pe utilizator să crească pe piaţa telecom din România. Dacă industria evoluează în modul în care noi estimăm că o va face, şi că din ce în ce mai multe smartphone-uri vor ajunge în mâinile consumatorilor, iar operatorii vor fi deschişi să ofere diferite tipuri de servicii prin internet mobil, atunci în mod absolut nivelul ARPU va creşte. O altă arie puternică de creştere o reprezintă şi tabletele."
Mai prudentă, însă optimistă în condiţiile în care UPC România şi-a mărit şi în acest an cu 3% venitul mediu lunar pe client, Severina Pascu - CEO al operatorului, a declarat că utilizatorii din România vor cheltui în viitor mai mult pe comunicaţii şi entertaiment. "Piaţa este sub presiune acum, veniturile sunt sub presiune, sunt segmente din telecom care sunt în creştere - internetul şi internetul mobil cu precădere. Pe partea de TV vorbim de servicii cu valoare adăugată. Este o provocare să creşti acum pe telecom. Cred că nu sunt atât de optimistă precum CEO-ul SIVECO dar cred că există potenţial de a creşte şi în această industrie", a spus Pascu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
