Euro a scăzut faţă de dolar după ce preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a declarat că regiunea se confruntă cu "o criză sitemică", scrie Bloomberg.
Moneda europeană a revenit de la minimul ultimelor cinci săptămâni, unde ajunsese după declaraţiile lui Barroso, după ce Banca Centrală Europeană a reînceput să cumpere obligaţiuni spaniole şi italiene pentru a reduce randamentele.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat, miercuri, că este sceptic privind implicarea ţărilor emergente, mai sărace decât Uniunea Europeană (UE), în salvarea zonei euro, transmite Reuters.
"Adevărul este că, imediat lângă SUA, UE este cea mai bogată regiune din lume. Şi totuşi sugerăm să depindem de cei mai săraci ca noi, economiile emergente, pentru salvarea UE. Găsesc această situaţie destul de ciudată", a spus Barroso într-un discurs în Parlamentul European.
Marile economii emergente, precum China, sunt luate în calcul pentru a asigura o parte a fondurilor necesare pentru creşterea capacităţii Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (FESF).
"Realitatea este clară: avem în Europa resursele de a răspunde (la criză, n.r.), numai să existe voinţă politică. Realitatea este că statele membre UE cheltuiesc mai mult decât primesc de la contribuabili", a spus el.
Zona euro nu va supravieţui dacă nu devine mai disciplinată şi mai integrată în privinţa politicilor, a afirmat Barroso.
"Fără această creşterea integrării, a convergenţei şi a disciplinei, nu vom putea susţine o monedă comună. Fie statele membre acceptă completarea uniunii monetare cu o uniune economică, care cere disciplină, convergenţă deplină şi integrare completă, fie punem în pericol obiectivul ", a spus preşedintele CE.
Odată ce se ajunge la un nivel ridicat de integrare şi disciplină, emisiunea de obligaţiuni comune ale zonei euro ar fi naturală, a adăugat el. Comisia va prezenta o propunere pentru astfel de obligaţiuni în noiembrie.
Germania, care are cele mai scăzute costuri de finanţare din zona euro, se opune cu înverşunare obligaţiunilor comune.
Costurile de împrumut ale ţărilor de la periferia zonei euro au crescut puternic din cauza nivelului ridicat al îndatorării. Dobânzile nesustenabile au forţat, până în prezent, Grecia, Portugalia şi Irlanda să ceară pachete de ajutor financiar extern. Amplificarea presiunilor pieţelor financiare asupra unor economii mari din zona euro, precum Italia sau Spania, a determinat liderii zonei euro să caute modalităţi de a creşte resursele FESF, fondului de salvare a statelor cu probleme financiare din zona euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
