Într-un comunicat cu doar câteva propoziţii, BCE a anunţat că guvernatorii băncilor centrale din zona euro, membrii consiliului guvernator al instituţiei, au decis să menţină până luni liniile de lichiditate de urgenţă pentru băncile cipriote, scrie Financial Times. „După aceea, programul de Asistenţă de Lichiditate de Urgenţă (ELA) va fi luat în considerare doar dacă va exista un program UE/FMI care să asigure solvenţa băncilor respective“, notează comunicatul.
Încearcă BCE să se protejeze de criza din Cipru?
Analiştii atrag atenţia că Bank of Cyprus şi Laiki Bank, cele mai mari bănci din Cipru, destabilizate de criza din Grecia, sunt dependente de lichiditatea furnizată de BCE şi au interpretat mesajul instituţiei ca pe un semn că aceasta nu este dispusă să suporte pierderile pe care i le-ar provoca retragerea depozitelor din Cipru.
Lichiditatea injectată de BCE în sistemul bancar cipriot prin ELA se cifrează la 9 miliarde euro, în timp ce depozitele din băncile cipriote sunt estimate la 60 miliarde euro. Din acestea, 20 miliarde euro aparţin deponenţilor ruşi.
Un oficial din zona euro a descris atmosfera care înconjoară problema Ciprului ca „foarte“ emoţională, ceea ce face dificilă găsirea unei soluţii raţionale, şi a atenţionat că în cercurile oficiale sunt „discuţii deschise în privinţa ieşirii ţării din zona euro“, scrie agenţia Thomson Reuters.
Această situaţie a fost evidentă într-o serie de discuţii telefonice purtate miercuri între oficiali ai ministerelor de finanţe din zona euro. Una din temele atinse a fost impunerea de restricţii în privinţa retragerilor de capital pentru a izola regiunea de posibilul colaps al economiei cipriote. Ciprul nu a luat parte la reuniune, decizie pe care mai mulţi participanţi au descris-o ca tulburătoare şi ca reflectând situaţia foarte dificilă din această ţară.
„Parlamentul cipriot este evident prea implicat emoţional şi nu va decide nimic dacă nici măcar nu s-a simţit în stare să participe la întâlnire, ceea ce este o mare problemă pentru noi. Nu ne-am mai întâlnit niciodată cu aşa ceva“, a afirmat oficialul citat.
Ministru austriac: „Nu pot exclude insolvenţa Ciprului“
Parlamentul cipriot, inclusiv membrii partidului de guvernământ, a respins un plan convenit de UE, FMI şi guvernul de la Nicosia de a taxa cu până la 10% depozitele bancare, indiferent cui aparţin.
Unii analişti se tem că în lipsa finanţării primite de la BCE cele două bănci cipriote se vor prăbuşi sub presiunea retragerilor depozitelor, fie acestea şi limitate, ceea ce va provoca colapsul întregului sistem bancar şi în cele din urmă falimentul statului, notează The Telegraph. În acest caz, riscul este ca panica să se răspândească în alte ţării, iar băncile locale să se confrunte cu valuri de retrageri de capital, iar pieţele să-şi piardă încrederea în zona euro.
„Nu pot exclude insolvenţa Ciprului. Prin ieşirea din zona euro nu s-ar obţine nimic. Ciprul trebuie să acţioneze acum“, a declarat ministrul austric de finanţe Maria Fekter pentru publicaţia Oesterreich.
Din Rusia, un stat în care Ciprul vede un salvator şi căruia este gata să-i pună la dispoziţie resursele de gaze naturale, premierul Dmitri Medvedev a atenţionat că Moscova ar putea reanaliza importanţa pe care moneda euro o are în rezervele valutare ruseşti, pe locul patru ca mărime la nivel mondial. Aproximativ 42% din aceste rezerve sunt denominate în euro.
Reducerea ponderii pe care o are euro ar putea trimite semnale de neîncredere în moneda unică europeană pe pieţele valutare. Pentru că Ciprul este una dintre cele mai mari surse de investiţii directe străine pentru Rusia, iar ruşii deţin o parte semnificativă din depozitele băncilor din Cipru, unele state europene, printre care Germania, suspectează că sistemul bancar supradimensionat cipriot este o maşină de spălat bani pentru oligarhii ruşi.
Deşi nimeni nu a recunoscut că a cerut taxarea tuturor depozitelor, presa indică spre Berlin ca fiind partea care a insistat ca depozitele bancare să fie folosite pentru salvarea Ciprului. Cancelarul german Angela Merkel are în faţă alegerile din septembrie.
Rusia oportunistă
Medvedev a descris UE ca fiind un „taur într-un magazin cu porţelanuri“ şi a comparat soluţia de a confisca o parte din depozite, care i-ar forţa pe deponenţii ruşi să participe la salvarea Ciprului, cu confiscările din era sovietică.
Spre deosebire de oligarhii ruşi, Moscova nu pare deloc interesată de depozitele ruşilor din Cipru.
Mai degrabă Kremlinul foloseşte scandalul cipriot pentru a se apropia mai mult de gazele naturale ale Ciprului. Medvedev a propus chiar transformarea insulelor Kurile şi Sahalin din Orientul Îndepărtat într-un centru financiar offshore. Rusia îşi dispută insulele Kuril cu Japonia.
Presa cipriotă a indicat că guvernul cipriot vrea să creeze un fond de solidaritate naţională care va include fondurile private de pensii, diferite active ale statului şi chiar proprietăţile bisericii pentru a suplimenta cu cele 5,8 miliarde de euro cerute de zona euro planul de bailout de zece miliarde de euro stabilit de creditorii internaţionali.
Planul exclude taxarea depozitelor. Două treimi dintre ciprioţi, respectiv 67%, ar prefera ieşirea ţării din zona euro şi relaţii mai strânse cu Rusia decât să accepte măsura fără precedent a taxării depozitelor bancare, potrivit rezultatelor unui sondaj de opinie publicat joi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
