Controversele privind cauzele principale care genereaza prelungirea crizei petrolului continua la nivel international, scrie BBC News. Desi interesele principalelor tari exportatoare de titei si cele ale celor mai mari beneficiare sunt divergente, cele doua parti se vad nevoite sa ajunga in timp la un acord.
Explicatiile pentru majorarea pretului petrolului, care a atins un nivel record in urma cu o saptamana - dublu fata de cel de anul trecut, sunt diverse.
Pe de o parte, Organizatia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) este de parere ca oferta existenta pe piata este suficient de mare si ca, de fapt, cresterile de pret sunt generate de actiunile speculative.
De cealalta parte se situeaza principalele state consumatoare de petrol, care considera ca tendinta de crestere a pretului este determinata de faptul ca productia nu mai poate face fata cererii. De fapt, amandoua explicatiile sunt partial adevarate, deoarece echilibrul dintre cerere si oferta pe piata este foarte strans.
Tensiunea care caracterizeaza piata internationala a petrolului face ca temerile asupra asigurarii ofertei de catre statele exportatoare sa fie foarte mari.
Orice zvon referitor la reducerea cantitatii de petrol poate determina o crestere alarmanta a pretului, insotita insa si de profituri foarte mari pentru distribuitori. De asemenea, s-a observat ca, dupa fiecare crestere brusca a pretului pe piata, acesta nu mai revine la nivelul anterior, ci se stabilizeaza.
Se pare ca in toata aceasta ecuatie care determina criza de pe piata petrolului, Arabia Saudita - principalul stat exportator de titei din lume, joaca un rol foarte important. Statele consumatoare de petrol isi pun sperantele intr-o eventuala majorare a productiei de petrol a acestui stat, fapt care ar putea limita macar pentru moment tendinta de crestere generalizata a pretului pe piata.
Conform previziunilor mai vechi ale OPEC, daca pretul petrolului ar deveni prea ridicat, tarile dezvoltate care depind atat de mult de aceasta piata ar intra, cu certitudine, intr-o perioada de recesiune economica, fapt care ar face ca, pe termen lung, pretul la titei sa scada. Se pare ca realitatea nu confirma insa teoria, deoarece acest fenomen nu a avut loc pana in prezent.
In 1999, un baril de petrol avea un pret mediu de mai putin de 13 $, pentru ca, in 2007, acesta sa ajunga la un nivel de 72 $ cu o economie mondiala in continua crestere la acea data. Abia in prezent, cand pretul barilului de petrol a atins niveluri record de peste 130 $, incep sa apara dezechilibre profunde pe piata, cu o crestere economica din ce in ce mai scazuta in SUA si Marea Britanie.
Cu siguranta ca actuala criza de pe piata mondiala a petrolului este influentata mai mult indirect, de fluctuatiile inregistrate pe piata locuintelor si pe cea de credite, decat in mod direct, de nivelul ridicat de pret al hidro-carburilor. Faptul ca cererea de petrol din China si India se afla in continua crestere nu face decat sa agraveze situatia, chiar daca guvernele respectivelor tari au redus recent subventiile pentru combustibili. Chiar daca Arabia Saudita ar putea sa isi suplimenteze productia in industria de petrol din ratiuni politice, cum ar fi aceea de a-si ajuta aliatul, Statele Unite, sa isi extinda productia de titei, nu exista motive suficiente din punct de vedere economic pentru ca acest stat sa actioneze astfel.
La prima vedere, este normal sa se presupuna ca pentru un producator ca Arabia Saudita nivelul ridicat al preturilor este benefic, deoarece ii ofera posibilitatea de a obtine profituri mult mai ridicate. Insa, aceasta presupozitie ignora doua adevaruri evidente: acela ca petrolul se gaseste intr-o cantitate limitata si pe acela ca nimeni nu stie exact care este acea cantitate.
Se estimeaza ca Arabia Saudita detine cea mai mare cantitate de petrol din lume, aproximativ o cincime din intreaga rezerva mondiala, insa este destul de greu de spus daca aceste estimari sunt cele reale, din moment ce majoritatea productiei apartine unei companii aflate in proprietatea statului.
Cei care considera ca piata mondiala de petrol se afla foarte aproape de epuizarea rezervelor petroliere au dreptate atunci cand pun sub semnul intrebarii capacitatea Arabiei Saudite de a suplimenta cu cantitatea necesara productia la nivel international.
Insa principalele state consumatoare de petrol isi pastreaza inca sperantele referitoare la faptul ca majorarea productiei de titei ar putea stabiliza macar pentru moment criza provocata de cresterile alarmante de pret.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
