Business Internaţional

Ce urmează după demisia lui Matteo Renzi? Ce se va întâmpla cu partidul democrat condus de premierul Italiei şi cine sunt cei care ar putea să îi ia locul în Guvern

Ce urmează după demisia lui Matteo Renzi? Ce se va...

Autor: Corina Zamfir

05.12.2016, 20:54 97

Respingerea categorică a reformei constituţionale propuse de primului ministru Matteo Renzi reintroduce Italia într-o stare de incertitudine politică şi economică. Având în vedere că Renzi se pregăteşte să-şi prezinte demisia, preşedintele Sergio Mattarella trebuie să stabilească dacă partidul democrat este suficient de stabil pentru a sprijini un alt prim-ministru, el cautând să evite alegerile anticipate, care ar putea deschide uşa Mişcării Cinci Stele, scrie Bloomberg.

1.     Ce este Mişcarea Cinci Stele?

Fondă în 2009 şi condusă de un fost actor de comedie, Beppe Grillo, Mişcarea Cinci Stele a fost înfiinţată pentru a deveni o forţă insurgentă îmbinând poziţia Uniunii Europene - scepticul partidelor populiste precum Frontul Naţional din Franţa, cu mai multe propuneri de mediu. Mişcarea a câştigat controlul primăriilor din Roma şi Torino în iunie şi a promis să efectueze un alt referendum, şi anume dacă Italia ar trebui să rămână în zona euro sau nu, ceea ce a condus la încercarea lui Renzi de a limita puterea Senatului, camera superioară a Parlamentului din Italia.

2.     Care este soluţia?

Cea mai bună opţiune pentru preşedinte ar fi să găsească un alt prim-ministru susţinut de partidul democrat, care încă are o majoritate în camera inferioară. Ministrul de finanţe, Pier Carlo Padoan, şi ministrul Culturii, Dario Franceschini au fost luaţi în considerare ca posibili succesori, deşi Renzi va rămâne la putere până când noul prim-ministru îşi va depune jurământul.

3.     Va accepta partidul democrat acest lucru?

Marja de înfrângerea a lui Renzi este atât de mare încât el ar putea fi, de asemenea, forţat să renunţe la poziţia de lider al partidului său. Biroul său a refuzat să comenteze asupra unui raport al ziarului Corriere della Sera prezentat luni, cum că ar putea să demisioneze din funcţia de lider al partidului. Oricare dintre scenarii ar complica în mod semnificativ şi ar întârzia orice încercare de a forma un nou guvern.

4.     Ce vrea preşedintele Mattarella?

Stabilitate. Mattarella nu a crezut niciodată că Renzi trebuia să facă din referendum o problemă a demisiei deoarece votul a fost legat de reformă şi nu de performanţa guvernului. Preferinţa preşedintelui ar fi ca un noul guvern să funcţioneze până la începutul anului 2018, când sunt planificateurmătoarele alegeri, dar cât timp poate supravieţui o astfel de administrare va depinde doar de liderii partidelor.

5.     Ce vor rivalii lui Renzi?

Mişcarea Cinci Stele vrea alegeri imediate. Candidează mână în mână cu partidul democrat al lui Renzi în sondajele de opinie pentru prima rundă a alegerilor generale şi va câştiga un al doilea tur cu 53% la 47%, arată un studiu realizat de EMG publicat duminică. Fostul premier, Silvio Berlusconi, liderul partidului de centru-dreapta Forza Italia, ţinteşte o posibilă revenire, ca parte a unei noi coaliţii de guvernare.

6.     Care este următoare prioritate a Italiei?

În afară de formarea unui nou guvern, prioritatea pentru partidele politice principale este reforma legii electorale. Ei sunt nerăbdători să schimbe sistemul de alegere pentru camera inferioară, deoarece sistemul actual ar da în mod automat o majoritate de locuri partidului de conducere .

7.     Cum răspund pieţele?

Moneda euro a atins la cel mai scăzut nivel începând din martie 2015, imediat după ce Renzi a anunţat că va demisiona. Moneda euro a scăzut cu 0,5% la 1,0616 dolari. De asemenea, obligaţiunile din Italia au scăzut pe fondul îngrijorării votul naţiunii împotriva reformei constituţionale.

8.     Ce înseamnă aceasta pentru băncile italiene?

Incertitudinea politică ar putea complica şi mai mult eforturile băncii Monte dei Paschi di Siena SpA de se ridica la 5 miliarde de euro, deoarece are datorii de 27,7 miliarde de euro. Investitorii se pot sustrage de la a lua parte la acest compromis, ceea ce ar putea duce la nevoia statului de a interveni sau banca ar fi putea fi forţată să amâne achitarea datoriei. Acest scenariu ar putea avea un efect de domino pentru alţi creditori, precum Banca Carige SpA, o bancă italiană cu sediul în Genova. Sandro Gozi, secretarul de stat italian pentru afaceri europene, a declarat la radioul francez Europe1 că voturi "Nu" reprezintă o întoarcere la "trecutul politic", dar nu este un risc pentru băncile italiene sau parteneriatul euro.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO