Business Internaţional

Cel mai puternic bancher ungar susţine suprataxarea băncilor

FOTO: Reuters
22.07.2010, 00:00 66

"Evident nu suntem mulţumiţi că ni se va impune o taxăsuplimentară, însă pentru mine este extrem de important cum estepercepută Ungaria de către investitori şi cum evoluează prima derisc", spune Sandor Csanyi, 57 de ani, într-un interviu pentru TheWall Street Journal.

"Menţinerea ţintei de deficit bugetar este foarte importantă, încondiţiile în care noi (OTP - n.r.) suntem primii care simţim dacăîncrederea se evaporă. Pentru mine, atât faptul că investitorii îşipierd încrederea, cât şi introducerea acestei taxe sunt evoluţiinegative, de aceea prefer cea de-a doua variantă, pentru că parerăul cel mai mic."

Guvernul de la Budapesta a decis introducerea unei suprataxepentru sistemul bancar, care ar aduce la bugetul de stat circa 710mil. euro. Scopul taxei ar fi acela de a ajuta autorităţile să ţinăîn frâu deficitul bugetar. Ţinta pentru acest an a fost stabilităla 3,8% din PIB, iar pentru anul viitor la 3%, limita impusă deUniunea Europeană.

Taxa este mai mare ca în Vest

Taxa, dacă va fi aprobată în parlament în această săptămână, afost stabilită la 0,45% din activele totale ale băncilor. Aceastăvaloare este net superioară celei de 0,15% din activele netestabilită în SUA, sau de 0,07% din active în Marea Britanie. Taxava afecta nu doar băncile, ci şi companiile de asigurări şi deleasing.

Asociaţia companiilor de asigurări din Ungaria a avertizat căunii asigurători mai mici ar putea ieşi de pe piaţă din cauzaacestei taxe. Asociaţia Maghiară de Leasing a anunţat că taxa vaîndrepta piaţa de leasing spre colaps.

Cele mai mari şase bănci străine din Ungaria au apelat deja laajutorul FMI, cerând o modificare a valorii taxei. Acesta a fostunul dintre aspectele care au condus la suspendarea temporară adiscuţiilor dintre instituţia de credit şi autorităţile de laBudapesta.

Răul cel mai mic

Csanyi, care se află la conducerea OTP din 1992 şi care a fostrecent ales în fruntea Federaţiei de Fotbal din Ungaria, este însămai împăcat cu această decizie a autorităţilor, deşi îi găseştedefecte. El a fost numit recent al doilea cel mai bogat om dinUngaria, cu o avere estimată la peste 500 mil. dolari.

Directorul executiv şi preşedintele OTP spune că taxa ar trebuiimpusă doar pentru o perioadă limitată de timp, pentru cămenţinerea ei pentru mai mult de doi ani ar putea afecta creştereaeconomică. Consiliul fiscal independent, care urmăreşte evoluţiabugetară, a concluzionat că impunerea acestei taxe ar avea carezultat majorarea preţurilor pentru serviciile bancare, în finalresimţite de clienţii din retail banking.

Mai mult, "când băncile trebuie să ia decizii privind alocareade capital şi lichidităţi, băncile-mamă ar putea hotărî să îşi ducăbanii în altă parte, nu în Ungaria", adaugă el.

Chiar şi fără introducerea acestei suprataxe, profitabilitateasectorului bancar este aşteptată să scadă cu circa 15-20% în acestan, parţial din cauza mediului de business afectat de criză şiparţial din cauza impactului investigaţiilor organismelor dereglementare, care au forţat băncile să majoreze provizioanele, acompletat Csanyi.

Testele de stres nu stresează OTP

Sistemul bancar este în prezent în focuri şi din alte motive, nudoar suprataxe, precum teste de stres şi reglementări.

"Testele de stres ar putea ajuta la restaurarea credibilităţiibăncilor atât în rândul clienţilor, cât şi al altor bănci. Dacărezultatele testelor de stres sunt pozitive, activitateainstituţiilor ar reveni pe drumul cel bun, acţiunile s-ar apreciaşi clienţii ar resimţi asta prin scăderea costurilor, toţi ar aveade câştigat", spune el. OTP este una dintre cele 91 de bănci supusetestelor de stres.

Csanyi nu pare îngrijorat de rezultatele testelor de stres.Banca sa s-a clasat pe poziţia a cincea la nivel european dupăcapitalul de bază, cu un nivel de 17,5%, după Credit Suisse, UBS,Sberbank şi Danske Bank, potrivit Indicelui Bloomberg EuropeanBanking Index, calculat la sfârşitul anului trecut.

Întrebat despre profitul operaţional al băncii sale întrimestrul doi, înainte de realizarea provizioanelor, el aconfirmat estimările analiştilor, care îl situează la circa 100 demiliarde de forinţi.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO