Business Internaţional

Criza, hazardul, adaptabilitatea afacerilor şi stabilitatea politică fac din Germania liderul politic al Uniunii Europene

Peter Altmaier, ministrul german al economiei: Germania va fi „locomotiva economică“ ce va scoate Europa şi lumea din criza coronavirusului.

Peter Altmaier, ministrul german al economiei: Germania va fi „locomotiva economică“ ce va scoate Europa şi lumea din criza coronavirusului.

Autor: Bogdan Cojocaru

04.07.2020, 11:18 755

♦ Credinţa celei mai mari economii europene în capacitatea sa de revenire stă în mare parte în succesul avut în lupta cu coronavirusul ♦ Acelaşi lucru este valabil şi pentru viitor.

Germania este condamnată să conducă Europa, fie că nemţii o vor, fie că nu, scrie The Economist, făcând referire la preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către cel mai mare membru al Uniunii.

În timp ce acesta va fi un leadership politic, care nu va fi lipsit de provocări pe măsură, cum ar fi alegerea între SUA sau China, de la Germania este aşteptată asumarea unui alt rol, acela de a scoate Europa din criza provocată de pandemie, după cum  arată Financial Times.

Orice întâlnire internaţională ar fi la Bruxelles, este probabil ca aceasta să fie prezidată de un german, scrie The Economist. Comisia Europeană este condusă de fostul ministru al apărării din Germania Ursula von der Leyen. Pentru următoarele şase luni, miniştrii germani îşi vor încuraja colegii să semneze legi în condiţiile în care Germania preia de la Croaţia preşedinţia prin rotaţie a UE.

La Consiliul European, unde se confruntă liderii blocului comunitar, fostul premier belgian Charles Michel este teoretic preşedinte, însă cancelarul Angela Merkel, mai veche pe poziţie decât liderii Franţei, Spaniei, Italiei şi Poloniei luaţi la un loc, este cea de care ascultă haita. Merkel conduce Germania de 16 ani. Principalul răspuns al UE la criza economică provocată de Covid-19 - un fond de reconstrucţie de 750 de miliarde de euro finanţat cu datorie emisă colectiv de statele UE - are la bază un plan proiectat la Berlin şi Paris. Nemţii trag sforile.

De obicei, puterea germană la Bruxelles este echivalentul politic al materiei întunecate: este invizibilă, greu de măsurat şi totuşi este peste tot. Acum germanii sunt stele, dar unele strălucind atât de tare înc‚t sunt imposibil de ignorat. Nu a existat niciun plan ascuns teutonic pentru preluarea puterii. Von der Leyen îi datorează poziţia mai degrabă preşedintelui francez Emmanuel Macron decât influenţei politice de la Berlin. Nu este vina lui Merkel că niciun preşedinte francez nu a reuşit să reziste mai mult de un mandat de când ea a venit la putere sau că majoritatea premierilor italieni nu reuşesc să-l ducă până la capăt nici măcar pe primul. Hazardul i-a adus acum Germaniei preşedinţia rotativă a Europei. Fie că vor, fie că nu, mâinile germane ţin acum pârghiile puterii din UE când Europa se luptă cu criza produsă de Covid-19, arată The Economist.

Din motive istorice evidente, nemţilor nu le place să-şi etaleze forţele. Iar statu-quo-ul UE le-a convenit. Piaţa unică a permis ca lanţurile de aprovizionare germane să funcţioneze fluent şi eficient, iar mărfurile să circule fără blocaje. Euro a permis exporturilor germane să crească, fără deranjul unei monede care să se aprecieze, cum este cazul Elveţiei sau Cehiei. Orice dezavantaje au fost exportate în sudul Europei. În vremurile de dinainte de criză, şomajul în Germania a fost de doar 3,5%, mai puţin de jumătate din media zonei euro şi la un sfert din nivelul din Spania. Însă acest statu-quo fericit este în prezent ame­ninţat, în unele cazuri chiar din cauza acţiunilor Germaniei - atacul justiţiei germane asupra BCE (care pune interesul german deasupra celui comun european), respin­gerea mult timp a obligaţiunilor comune europene. Când economia UE s-a oprit, Comisia Europeană şi-a relaxat regulile stricte privind finanţarea gu­vernamentală pentru firmele afectate. Însă oficialii nu se aşteptau ca Germania să aloce 1.000 de miliarde de euro pentru un astfel de sprijin - aproape jumătate din totalul combinat din UE. În consecinţă, este posibil ca firme spaniole bine administrate să dea faliment din cauza lipsei de sprijin de la stat, în timp ce concurenţii germani înceţi sunt menţinuţi în viaţă de contribuabilii germani, ceea ce subminează logica „luptei corecte“ pe piaţa unică. Între timp, problema justiţiei germane cu BCE tinde spre rezolvare, iar Berlinul a îmbrăţişat punerea la comun a datoriilor UE -ceea ce ar putea însemna că o recunoaştere a faptului că Ger­mania are nevoie de Europa - şi nu doar invers - domină gândirea în politica internă. Însă, în plină criză, Europa are nevoie de Germa­nia, de puterea de adaptare a afacerilor mijlocii germane - acele „Mittelstand“ care reprezintă coloana vertebrală a economiei nemţeşti. Şi Germania este în criză, dar estimările de scădere economică pentru anul acesta nu arată căderi atât de dramatice ca în cazul celorlalte economii mari europene.

Peter Altmaier, ministrul economiei, este imaginea încrederii prudente de la Berlin. „Vedem o tendinţă pozitivă clară în starea de spirit a oamenilor“, a spus el la începutul acestei luni. Companiile germane aveau în vedere investiţii mari pentru sfârşitul acestui an, iar stimulente fiscale de 130 miliarde de euro vor intra în vigoare în săptămânile următoare, energizând activitatea de afaceri, notează FT. Germania, a spus el, va fi „locomotiva economică“ ce va scoate Europa şi lumea din criza coronavirusului. O componentă esenţială a acestei reuşite este capacitatea firmelor Mittelstand de a-şi reproiecta produsele şi reorienta vânzările, de a se adapta. De asemenea, o prioritate pentru exportatori a fost de-a lungul deceniilor să-şi construiască o reţea globală de relaţii comerciale care acum le este de ajutor.

Va-Q-Tec, spre exemplu, un specialist în izolare din Bavaria, şi-a văzut afacerile cu panouri termice afectate de prăbuşirea bruscă a comenzilor de la producătorii de frigidere şi de la alţi clienţi. Aşa că firma a decis să producă mai multe containere izolate, care sunt utilizate pentru transportul produselor farmaceutice şi care au o cerere ridicată pentru transportarea kiturilor de testare pentru coronavirus.

Schimbarea a ajutat afacerea să rămână deschisă îndiferent de cât de dur lovea pandemia. „Nu a trebuit să închidem nimic“, spune Joachim Kuhn, directorul executiv al va-Q-tec. „Am cerut tuturor clienţilor noştri să trimită scrisori de confirmare în care să spună că suntem relevanţi sistemic pentru asistenţa medicală, iar asta ne-a ajutat să răm‚nem deschişi pentru afaceri în întreaga lume.“ Grupul Bauer a procedat la fel, argumentând că filtrele sale de aer sunt critice pentru spitale şi clinici. Astfel, în afara industriei auto, Germania nu a cunoscut nimic asemănător ca amploare cu perturbările observate în economii ca Italia, unde toate afacerile neesenţiale au fost obligate să se închidă. "Blocajele din Germania nu au fost la fel de severe şi nici atât de prelungite ca în ţări precum Italia, Spania şi Franţa", spune Clemens Fuest, şeful institutului de economie Ifo. De altfel, majoritatea şantierelor germane au continuat să funcţioneze în timpul pandemiei, oferind sprijin crucial investiţiilor din sectorul privat. "O caracteristică izbitoare a economiei germane a fost rezistenţa investiţiilor p‚nă în prezent", spune Jens Ulbrich, economistul şef al Bundesbank.

Credinţa celei mai mari economii europene în capacitatea sa de revenire stă în mare parte în succesul avut în lupta cu coronavirusul. Acelaşi lucru este valabil şi pentru viitor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO