Business Internaţional

Cum a reuşit Ungaria să aibă un salariu minim dublu faţă de România şi să piardă doar un milion de locuri de muncă din 1990? O politică patriotistă şi încurajarea IMM-urilor

Cum a reuşit Ungaria să aibă un salariu minim dublu faţă de România şi să piardă doar un milion de locuri de muncă din 1990? O politică patriotistă şi încurajarea IMM-urilor

Janos Szigeti, ataşatul comercial al Ambasadei Ungariei la Bucureşti: Din numărul total al angajaţilor, 64% lucrează în cadrul afacerilor mici şi mijlocii. Chiar din acest motiv guvernul spunea că cheia supravieţuirii Ungariei se află undeva pe la afacerile mici şi mijlocii. AFP/Mediafax Foto

Autor: Radu Bostan

27.11.2012, 00:05 3259

România şi Ungaria au plecat oarecum de pe aceeaşi poziţie după prăbuşirea comunismului. Însă în cele două decenii care au urmat România şi-a pierdut industria şi odată cu ea aproape două treimi din numărul celor care lucrau în 1990. În acest timp, Ungaria a pierdut doar un milion de salariaţi din cei cinci milioane de la sfârşitul erei comuniste, iar salariul minim din această ţară a ajuns să fie în prezent de două ori mai mare decât cel din România. Care este "secretul" Ungariei? O politică economică "patriotistă" care sprijină afacerile mici şi mijlocii, a explicat pentru Ziarul Financiar Janos Szigeti, ataşatul comercial al Ambasadei Ungariei la Bucureşti.

În 1990, numărul de angajaţi ai României reprezenta circa 48% din populaţia totală a ţării şi era mai mare decât întreaga populaţie a Ungariei. De-a lungul celor două decenii care au urmat, populaţia României a scăzut de la 23 milioane la 19 milioane. În acelaşi interval, România a pierdut 6,5 milioane de angajaţi, ajungând să aibă 4,3 milioane de salariaţi în prezent, adică 22% din populaţia totală, potrivit datelor Organizaţiei Interna­ţionale a Muncii (OIM) şi ale Băncii Mondiale (BM).

Ungaria a ajuns de la aproape cinci milioane de angajaţi în 1990, circa jumătate din populaţia ţării, la puţin sub patru milioane de angajaţi în prezent, adică aproximativ 40% din numărul total de locuitori.

IMM-urile, cheia supravieţuirii Ungariei

Cum a reuşit Ungaria să-şi protejeze forţa de muncă de impactul reformelor şi al valului de privatizări demarat în mişcarea către economia de piaţă?

"S-ar putea spune că privatizările au decurs puţin mai pozitiv", a spus Janos Szigeti la emisiunea ZF Live. "La noi de la bun început s-au făcut eforturi mari pentru păstrarea angajaţilor în cadrul afacerilor mici şi mijlocii."

Oficialul a insistat pe importanţa IMM-urilor în economia Ungariei, care sunt încurajate prin ceea ce el a numit "politica patriotistă" a guvernului.

"Din numărul total al angajaţilor, 64% lucrează în cadrul afacerilor mici şi mijlocii. Chiar din acest motiv guvernul spunea că secretul supravieţuirii Ungariei se află undeva pe la afacerile mici şi mijlocii", a mai spus el.

Întrebat dacă ar sfătui Guvernul de la Bucureşti să urmeze modelul Ungariei de a încuraja IMM-urile, Szigeti a arătat că nu este necesar, deoarece autorităţile române au deja aceeaşi abordare.

"Văd în fiecare zi că şi Guvernul României face la fel: facilităţi pentru IMM-uri, îmbunătăţirea cadrului juridic", a spus diplomatul ungar. El a arătat că sistemul cardului Szechenyi, prin care întreprinderile mici pot obţine uşor credite subvenţionate, funcţionează "extraordinar" în Ungaria. Acest sistem a inspirat programul "Mihail Kogălniceanu", lansat în România anul trecut.



Investitorii străini sunt bine veniţi

Faptul că IMM-urile sunt "cheia supravieţuirii" Ungariei nu înseamnă că guvernul de la Budapesta nu salută investiţiile din partea companiilor multinaţionale, a mai spus Szigeti. Referindu-se la taxele "de criză" impuse de guvernul ungar băncilor şi companiilor mari, dimplomatul a arătat că această politică este aplicată şi în alte ţări.

Ungaria găzduieşte operaţiuni ale unor grupuri străine precum Daimler, care are o linie de asamblare pentru automobile Mercedes la 90 km de Budapesta, General Motors, prezent prin divizia Opel, şi Audi.

Guvernul de la Budapesta a încheiat până în prezent cinci acorduri strategice cu grupuri mari internaţionale, cel mai recent fiind semnat săptămâna trecută cu producătorul auto japonez Suzuki.

Acordul vizează cooperarea cu statul în vederea dezvoltării infrastructurii rutiere, domeniu în care Suzuki solicita o mai mare implicare a guvernului. Grupul japonez deţine din 1991 o uzină în nordul ţării.

Celelalte patru acorduri au fost semnate cu Coca-Cola, Daimler, producătorul farmaceutic Richter şi producătorul de aluminiu Alcoa-Kofem.

ZF Live. De luni pânăvineri de la 10.00 la 11.00 pe www.zf.ro

AFACERI DE LA ZERO