Cu toate că mişcările de tipul "Occupy" din SUA par că şi-au pierdut din atracţie pentru public, activismul împotriva marilor bănci începe să atragă susţinători din partea municipalităţilor şi politicienilor locali, scrie The Wall Street Journal, care dă câteva exemple de autorităţi locale care se folosesc de fondurile guvernului ca de "berbece" împotriva coloşilor bancari.
Astfel, administratorii New York-ului au introdus o legislaţie care cere băncilor să prezinte planuri de reinvestire în comunitate şi rapoarte care să poată fi folosite de comisia bancară a oraşului să acorde ratinguri băncilor care vor să deţină economiile financiare ale oraşului.
De asemenea, luna trecută oficialii oraşului Kansas City au adoptat o rezoluţie care obligă primarul să selecteze băncile care sunt receptive la nevoile comunităţii şi nu se angajează în creditare "prădalnică".
La măsuri de acelaşi tip recurg oraşele Chicago, Boston, Austin, Minneapolis, San Jose şi Portland. În San Francisco, autorităţile vor să înfiinţeze o bancă municipală.
Washingtonul însă este compromis de banii aruncaţi în stânga şi în dreapta de cei care fac lobby pentru bănci, noteată WSJ. Aceştia au cheltuit 472 milioane de dolari anul trecut. Printre cei mai mari contributori figurează Goldman Sachs, Bank of America, JPMorgan şi angajaţii acestora, potrivit datelor Comsiei Federale pentru Alegeri.
La nivel local, jocul este mai dificil pentru bănci. Acestea se pot folosi de pârghiile tradiţionale pentru a influenţa politica locală. Astfel, băncile pot promite locuri de muncă, investiţii şi caritate. Dar în actualul val de activism local antibancar, societatea nu a făcut presiuni pentru închiderea unităţilor bancare. Cu toate acestea, băncile sunt clar în defensivă în faţa rezistenţei în creştere a comunităţilor locale.
De la mijlocul anului trecut, economii de până la 59 de miliarde de dolari au fost retrase de la cele patru mari bănci americane, potrivit estimărilor grupului activis Move Your Money.
Baza de depozite a Bank of America a crescut cu 5% în 2011, la 417 miliarde de dolari, însă depozitele s-au redus cu cinci miliarde de dolari în al patrulea trimestru, punctul culminant al protestelor "Ocuppy". În aceeaşi perioadă, depozitele Citigroup au scăzut cu două miliarde de dolari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
