Business Internaţional

Daneza Margrethe Vestager a ajuns cel mai temut comisar european al momentului, după ce a avut curajul să acuze doi coloşi, unul american şi unul rusesc, de care nimeni nu se atingea

Daneza Margrethe Vestager a ajuns cel mai temut comisar european al momentului, după ce a avut curajul să acuze doi coloşi, unul american şi unul rusesc, de care nimeni nu se atingea

Margrethe Vestager, comisarul european al concurenţei: „Poate este o trăsătură nordică. Vin dintr-o ţară mică, iar acolo dacă vrei ca lucrurile să fie făcute bine, trebuie să insişti pentru că altfel nimic nu se rezolvă.“

Autor: Bogdan Cojocaru

23.04.2015, 20:01 3040

I-au trebuit doar şase luni pentru a-şi dezlănţui puterea cu toată forţa. Şi şi-a ales ţinte dintre cele mai de temut: un colos energetic considerat instrumentul de politică externă al Moscovei şi un altul care are la picioare tot internetul, pe amândoi în acelaşi timp.

Prin acuzaţiile de abuz de putere aduse giganţilor Gazprom şi Google, daneza Margrethe Vestager, comisarul european al concurenţei, demonstrează că este una dintre cele mai puternice femei de la conducerea Uniunii Europene.

Miercuri, Vestager a acuzat exportatorul de gaze naturale Gazprom de tactici monopoliste în Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Lituania, Estonia, Letonia şi Bulgaria.

Spre deosebire de România, aceste ţări sunt dependente de gazele ruseşti.

Pentru a înţelege puterea pe care o are Gazprom, trebuie spus că toate ţările din UE în care grupul are interese pentru construirea vreunui gazoduct au făcut, într-un moment sau altul, notă discordantă faţă de politica generală a UE de limitare a influenţei politice ruseşti.

Pe de o parte este de înţeles deoarece Moscova îşi recompensează aliaţii cu ieftinirea gazelor.

Gazprom este, de asemenea, o cărămidă importantă a capitalismului sponsorizat de stat, clădit de preşedintele rus Vladimir Putin, după cum scrie Bloomberg.

 

„Admir Google. Cred că este o companie cu adevărat mare“

Atacul asupra Google, pentru că şi-a promovat neconcurenţial propriile servicii comerciale, a fost aplaudat de ministrul german al economiei Sigmar Gabriel. Predecesorul lui Vestager propusese o înţelegere amiabilă cu grupul american prin care acesta ar fi evitat plata posibilelor amenzi. Gabriel, în responsabilitatea căruia stă creşterea celei mai mari economii europene, s-a opus.

Vestager a declarat deschis că vrea să evite tradiţionala hărţuire a Google din Europa, unde o hoardă de politicieni şi de companii au cerut Comisiei Europene să intensifice investigaţiile contra companiei.

„Admir Google. Cred că este o companie cu adevărat mare. Copiii mei îi folosesc serviciile. Toată lumea le foloseşte. Numele i-a ajuns până şi în limbajul comun. Mai cred însă că trebuie să spui oamenilor ceea ce vezi. Nu trebuie să eziţi să iei decizii nepopulare când crezi că este cel mai corect lucru de făcut“, a spus Vestager.

Vestager, un star al politicii daneze, are puterea de a bloca fuziuni de miliarde de euro şi de a impune amenzi enorme.

Ea încear­că deja să acopere nişele prin care companii precum Apple Inc. şi Amazon.com îşi minimizează taxele şi investighează dacă nu cumva marile bănci au manipulat piaţa banilor.

„Poate este o trăsătură nordică. Vin dintr-o ţară mică, iar acolo dacă vrei ca lucrurile să fie făcute bine, trebuie să insişti pentru că altfel nimic nu se rezolvă“, a spus comisarul.

La ea în ţară, Vestager este sursa de inspiraţie pentru un personaj, un ministru, dintr-un serial de televiziune - Borgen.

În episodul  „La Bruxelles nimeni nu-ţi aude strigătul“, ministrul a scăpat de un rival politic promovându-l într-o poziţie de comisar european în capitala Belgiei.

Acelaşi fel de funcţie a primit Vestager anul trecut. Scenaristul seriei TV este un prieten de familie.

 

Îşi va ancheta şeful

Comisarul a venit la Bruxelles după o carieră politică de succes în Danemarca, unde a condus Partidul Social-Liberal. Pentru danezi ea este la fel de renumită pentru croşetat, făcut pâine şi socializare prin internet cum este şi pentru abordarea problemelor de care toată lumea fuge, notează BBC. Poate de aceea atacurile contra Gazprom şi Google nu au surprins pe nimeni în parlamentul danez. În timp ce era încă în opoziţie, Vestager a forţat coaliţia de guvernare să modifice un program de pensionare anticipată şi să majoreze vârsta de pensionare de la 60 la 65 de ani în 2011. Danezii au urât reforma, dar nu şi pe politicianul care a stat în spatele acesteia. Popularitatea partidului său a crescut suficient pentru a intra la guvernare.

Una dintre cele mai dificile misiuni ale comisarului este de a rezolva problema scandalului „Luxleaks“, în care multe companii mari şi-au „reciclat“ cu ajutorul guvernului din Luxemburg veniturile prin subsidiare luxemburgheze pentru a reduce taxele. Şeful său, Jean-Claude Juncker, era premier la acea vreme.

Cu toate acestea, observatorii sunt impresionaţi de faptul că, în doar câteva luni în funcţia de comisar, Vestager s-a ocupat de două cazuri care întârziau la Bruxelles. Investigaţia Gazprom a fost deschisă în 2012, iar cazul Google a fost deschis cu mult înainte.

AFACERI DE LA ZERO