In absenta unor masuri radicale care sa stimuleze activitateaeconomica, tari precum Spania, Italia, Grecia si Portugalia parsetate pe crestere modesta in urmatorii ani, ceea ce inseamna cadatoriile lor vor fi din ce in ce mai greu de achitat, scrie TheWall Street Journal.
Oare economiile atat de diferite din zona euro vor ridicaprobleme fundamentale uniunii monetare in sine?
Euro se afla la cea mai ridicata valoare in raport cu dolarulamerican din 2009, iar ratele dobanzilor din Europa arata catemerile investitorilor cu privire la intrarea in default amembrilor zonei euro s-au relaxat de la inceputul anului. In ciudaacestui progres, vremurile grele pe care zona euro va fi nevoita sale infrunte par departe de a se fi incheiat.
Pentru a intelege de ce, este suficient sa aruncam o privireasupra Spaniei. Poate ca nicio alta tara nu ilustreaza mai bineavantajele imense, dar in acelasi timp si potentialele dezavantajepe care le implica moneda euro.
Spaniolii platesc pentru un deceniu de boom
In urma cu un deceniu, aderarea la zona euro a insemnat pentruSpania reducerea subita a dobanzilor de politica monetara, inconditiile in care Banca Centrala Europeana stabileste o rata dereferinta unica pentru toate statele care utilizeaza monedaeuro.
Cu alte cuvinte, dobanzile practicate de BCE au fost sub ratainflatiei din Spania pentru mai multi ani, astfel ca spaniolii aufost extrem de tentati sa faca imprumuturi. Au facut-o dinplin.
Volumul de datorii acumulate de gospodariile din Spania adepasit cu 30% veniturile disponibile ale acestora, in timp ceconsumul a continuat sa creasca.
Cu un sector de constructii puternic indatorat, insa cu oevolutie uimitoare, Spania a ajuns cea de-a noua mare economie alumii. Veniturile pe cap de locuitor le-au depasit pe cele aleitalienilor, iar salariile au crescut cu o rata dubla fata de ceeace se intampla in celelalte tari din zona euro.
Aspectul mai putin placut al acestei evolutii impresionante afost cresterea costurilor pentru companiile spaniole, prin caresi-au pierdut competitivitatea in fata altor tari din zona euro,precum Germania.
In prezent, pozitia destul de solida a monedei euro impiedicaSpania sa-si extinda activitatea de export.
Rezultatul este o economie ce continua sa se contracte desimulte alte state revin, ce-i drept timid, la crestere.
Economia Spaniei s-ar putea contracta cu pana la 4,2% anulacesta, iar rata somajului de 18,5% este dubla fata de mediainregistrata in UE.
In mod firesc, statele isi pot recapata competitivitatea prindeprecierea monedei nationale. Inaintea introducerii euro, Spania aprocedat astfel, insa acum nu mai are autonomie asupra monedei sinici asupra dobanzilor de politica monetara.
In consecinta, ibericii trebuie sa-si recastige competitivitatearecurgand la alte metode, mult mai dure: reducerea salariilor si apreturilor comparativ cu restul statelor membre ale zonei euro.Unii economisti indraznesc sa spuna chiar ca Spania se va confruntacu "un deceniu pierdut", similar celui japonez.
Spaniolii inca sustin moneda unica europeana. Multi economisticred ca tara s-ar fi confruntat cu probleme si mai grave daca nu arfi avut euro, exemplificand prin colapsul Islandei.
Insa experienta spaniola ilustreaza din plin dificultatileadoptarii unei politici monetare comune pentru 16 state, cu guvernedistincte si sisteme economice variate.
Criza a schimbat regulile jocului comercialeuropean
O problema importanta pe care moneda euro o ridica se refera ladezechilibrele comerciale majore din interiorul Uniunii. Tariprecum Spania, Italia si Grecia au acumulat deficite comercialeuriase, in timp ce Germania si Olanda se "bucura" de excedentesatisfacatoare.
Nu au existat probleme totusi atat timp cat creditarea in floarele-a permis spaniolilor sau italienilor sa achizitioneze dinstrainatate mai multe bunuri si servicii decat vindeau. Crizafinanciara a pus punct acestei evolutii, reducand cererea de consuma europenilor si in special a spaniolilor si punand presiuniridicate asupra exportatorilor majori din regiune, precumGermania.
Daca economiile europene nu vor ajunge la un echilibru, Germaniaabsorbind mai multe exporturi, iar Spania si Italia luand masuripentru stimularea competitivitatii, cele mai slabe state din zonaeuro s-ar putea confrunta cu datorii publice si private uriase,avertizeaza un numar din ce in ce mai mare de economisti.
Criza datoriei publice pandeste tarile mai slabe dinzona euro
Desi niciun membru al zonei euro nu este inca in pericol de aintra in default, analistii cred ca anii de stagnare pe planeconomic ar putea conduce la o criza a datoriei publice in anii cevor veni, potrivit The Wall Street Journal.
Spania a intrat in recesiune cu o datorie guvernamentala destulde mica, insa estimarile vizeaza cresterea acesteia in aniiurmatori, astfel ca tara are nevoie de progres economic pentru aputea compensa acesta meteahna. Comparativ, Italia si Grecia au"inaugurat" criza cu datorii publice mult mai ridicate.
"Exista riscuri destul de mari ca perspectivele de crestere aleeconomiilor mai slabe din zona euro sa fie afectate pe o perioadade mai multi ani de inflexibilitatea si de excedentele comercialeale altor state din regiune", este de parere Simon Tilford,economist-sef pentru Centrul de Reforma Europeana din Londra.
"Investitorii isi vor pierde increderea in posibilitateaguvernului si a companiilor din aceste tari de a-si rambursadatoriile, ceea ce va conduce la o crestere dramatica a costurilorde creditare pentru acestea", a avertizat Tilford.
In contextul unei crize a datoriilor, ar exista numai treivariante de redresare, toate similar de dure, potrivit The WallStreet Journal.
Integrarea in profunzime, o varianta nedorita deeuropeni
Prima ipoteza ar fi ca zona euro sa treaca la uniunea politica,prin care obligatiunile guvernamentale sa fie emise la nivelcentral, fondurile urmand sa fie impartite statelor membre, insasolutia este putin probabila, in conditiile in care exista unentuziasm scazut in randul europenilor pentru integrarea inprofunzime.
A doua optiune ar fi asa-numita "varianta nucleara". Satula decrestere modesta si de datorii in linie, o tara precum Spania sauItalia ar putea renunta la moneda euro, lucru care ar declansaintrarea in default a statului respectiv, datoriile fiinddenominate in euro. Investitorii ar putea pune presiunisuplimentare, antrenand reactii in lant si poate chiar colapsulmonedei unice. Avand in vedere cat de periculoasa ar fi "optiuneanucleara", cel mai probabil scenariu ar fi cel al ajutoruluicomunitar.
Aceasta ultima varianta ar provoca o serie de controverse.
Germania si Franta ar intampina dificultati in a le explicacontribuabililor de ce si unde se vor duce banii din impozite,fiind nevoite sa introduca planuri de austeritate de genul celorimpuse de Fondul Monetar International, care ar declansa tensiuniin interiorul UE.
Zona euro mai are inca timp la dispozitie pentru a relansacresterea economica la nivelul intregii regiunii, luand actiuniconcertate. Din nefericire insa, poate ca numai "spaima" unei crizea datoriilor ar putea da un imbold oficialilor europeni pentru alua o decizie in acest sens, scrie The Wall Street Journal.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
