Business Internaţional

Exportatorii europeni tanjesc dupa un dolar puternic

22.03.2004, 00:00 26



Desi autoritatile americane se simt cat se poate de comfortabil incurajand deprecierea dolarului, scaderea sa de 30% fata de euro in ultimii doi ani, exercita presiuni importante asupra producatorilor europeni si a profiturilor acestora.



Luna trecuta, cancelarul german Gerhard Schroeder, a afirmat in cadrul unei dezbateri, ca rata de schimb dolar/euro "nu este una satisfacatoare" pentru exportatorii europeni, conform Financial Times. Scroeder a mai sugerat indirect ca Banca Centrala Europeana ar putea fi nevoita sa ia in considerata reducerea ratei dobanzii de referinta din zona euro pentru a stopa aprecierea euro.



Deprecierea dolarului, nu doar fata de euro, dar si de alte monede europene, precum lira sterlina sau coroana norvegiana, este imitata intr-o anumita masura si de valutele asiatice precum ioanul chinez si yenul japonez. Yenul a pierdut 20% din valoarea sa fata de moneda europeana in ultimii doi ani, impulsionand exporturile japoneze catre majoritatea tarilor europene.



Pe de alta parte, cele 15 state din zona euro trimit 38% din marfurile exportate in afara Uniunii Europene, pondere relativ constanta in ultimii cinci ani. Din aceasta cauza deprecierea dolarului a afectat destul de serios pe toata lumea. Impactul negativ a fost totusi compensat, desi intr-o mica masura, de moneda unica europeana care, ca mecanism valutar, si-a indeplinit scopul, diminuand expunerea valutara pentru companiile care produc si vand majoritar in zona euro. De exemplu, producatorul german de masini-unele Trumpf, are vanzari anuale de circa 1 miliard de euro si nu este perturbat de deprecierea dolarului chiar daca este, de asemenea, un mare exportator, pentru ca realizeaza doua treimi din vanzari in spatiul Uniunii Europene. "Introducerea euro este de mare ajutor pentru noi", sunt de parere oficiali din cadrul companiei. Alte companii incearca sa-si reorienteze productia spre zonele unde si vand, ca sa se puna la adapost de diferentele nefavorabile de curs valutar, reducand pierderile din activitati desfasurate in dolari.



Desi BCE nu pare sa se grabeasca sa ajute cursul euro diminuand rata dobanzii de referinta, analistii sunt de parere ca o asemenea masura va deveni iminenta daca se va trece de un curs de schimb de 1,35$ pentru un euro, relateaza Financial Times.





Alarma la Heineken



Luna trecuta Heineken, al treilea producator de bere din lume, dupa volum, a avertizat investitorii ca nu va atinge nivelele estimate de profit, indicand prin acest anunt gravitatea impactului pe care o are expunerea fata de dolar asupra situatiei financiare a companiilor europene.



Conform calculelor realizate de Het Financieele Dagblad, cotidianul financiar olandez, primele 15 companii olandeze listate la bursa care au raportat rezultatele financiare pentru 2003, au fost afectate (combinat) de fluctuatiile cursului valutar in proportie de 7%. Pentru a-si diminua expunerea fata de dolar, companiile au apelat in special la hedging si restructurare.



ABN Amro, cea mai mare banca olandeza, si-a vazut castigurile operationale record de 6,2 miliarde euro diminuate cu 561 milioane euro din cauza fluctuatiilor nefavorabile de curs valutar, astfel incat si-a asigurat integral viitoarele castiguri in dolari pentru 2004 si 2005.



Daca dolarul se va mai deprecia fata de euro anul acesta, profiturile Heineken vor fi din nou afectate, deoarece o treime din profitul operational al companiei provine din America de Nord si America Latina. Anul trecut, fluctuatiile cursurilor valutare au afectat cu 88 milioane euro castigurile operationale de 1,2 miliarde euro ale Heineken, 42 milioane fiind pierdute din cauza dolarului. Anul acesta se estimeaza ca impactul dolarului va fi de patru ori mai mare, la nivel operational, si dublu in 2005. Desi ar parea mai indicat ca olandezii sa reduca productia de bere realizata in euro pentru a fi vanduta in dolari, Heineken spune ca este mai ieftin sa importe berea din Olanda decat sa o produca local, in Statele Unite.





Lira absoarbe profiturile pentru bebelusi



Produsele pentru beeblusi nu par, la prima vedere, cel mai indicat candidat pentru o poveste de succes in era high-tech, dar Cannon Avent rastoarna tiparele in acest domeniu. Compania britanica produce o gama de produse nutritive pentru bebelusi, reusind sa transforme in profituri o cincime din vanzarile anului trecut, o rata neobisnuit de performanta pentru un producator european.



Totusi, aprecierea puternica a lirei fata de dolar a inceput sa dea dureri de cap directorului general, Edward Atkin, care a pierdut 1,5 milioane lire sterline anul trecut, deoarece 40% din vanzari provin din Statele Unite, sau tari cu denominare in dolari, in vreme ce productia se realizeaza integral intr-o fabrica moderna in Suffolk, Marea Britanie. Atkin, care investeste puternic in cercetare si dezvoltare de produse, este optimist in privinta evolutiei dolarului care, in opinia sa, se va redresa in cateva luni. "Nu cred ca va mai trece mult pana ce dolarul sa demareze o apreciere considerabila: poate cateva stiri pozitive legae de economie, sau capturarea lui Osama Bin-Laden va declansa acest trend. In an electoral, cred ca presedintele Bush va dori un dolar puternic".



Exporturile continentale, care au o pondere de doua cincimi in cifra de afaceri a companiei, merg insa bine, deoarece euro a inceput sa se aprecieze fata de lira. Pentru viitor, Atkins are in vedere infiintarea unei fabrici in Statele Unite, manevra care i-ar acoperi profiturile in cazul unei deprecieri a dolarului.





Ingineri in jungla valutara



Ca orice multinatonala cu cartierul general intr-o tara mica, compania suedeza Atlas Copco s-a obisnuit sa jongleze cu diverse valute, de-a lungul anilor. Deprecierea dolarului si aprecierea puternica a monedei europene, a afectat in mod puternic compania, care a pierdut anul trecut 133 milioane dolari din cauza diferentelor nefavorabile de curs valutar. Grupul are circa 40% din vanzari in Statele Unite, la care se adauga valutele legate de dolar, ajungand la o pondere a dolarului de 50% din vanzari, fata de doar 20% in coroane suedeze.



Partea pozitiva este ca deprecierea dolarului a ajutat grupul sa-si diminueze datoriile in dolari, in urma unor achizitii in Statele Unite. Atlas Copco isi asigura fondurile impotriva variatiilor valutare prin hedging, dar numai pe perioade scurte, de trei-patru luni. "Am avea o abordare speculativa, daca am face asta pe termen mai lung", este de parere directorul financiar Hans Ola Meyer. Acesta a mai precizat ca grupul nu intentioneaza sa modifice locatia operatiunilor productive doar pe seama fluctuatiilor valutare. Alte consideratii, precum apropierea de clienti si accesul la personal de calitate, sunt mai importante in luarea acestor decizii. Totusi, suedezii sunt atenti la achizitionarea resurselor: "incercam pe cat posibil sa ne asiguram ca acest cos valutar al resurselor achizitionate este similar cu cosul veniturilor".





Luxottica ramane la moda



Pasiunea americanilor pentru ochelari de soare "in voga" a facut din Leonardo Del Vecchio, fondatorul imperiului Luxottica, unul dintre cei mai bogati oameni din lume, si al doilea din Italia, dupa Berlusconi. Deprecierea dolarului a afectat puternic vanzarile de Ray-Ban sau Persol, deoarece circa doua treimi din vanzarile de 2,85 miliarde euro sunt in dolari. Totusi, ca in cazul majoritatii companiilor italiene de moda, principalul motiv de ingrijorare nu a fost variatia cursului valutar, ci fragilitatea economiei americane, spun analistii. Incurajata de redresarea usoara a economiei, compania a estimat ca va inregistra o crestere de 5% a castigurilor pe actiune, chiar daca dolarul se depreciaza in medie cu 10% fata de nivelul din 2003.



Alte grupuri de lux precum Prada si Gucci au sporit numarul de magazine detinute in Asia si Statele Unite, pentru a ajunge la consumatorii care nu mai calatoresc atat de mult in ultimii ani si nu mai fac prea multe cumparaturi in magazinele situate in aeroporturi. Marjele de profit au fost mai scazute in ultima perioada, dar vanzarile in dolari au inceput, in ultimele sase luni, sa recupereze terenul pierdut.
andreea.melinte@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels