Statele est-europene ar putea resimţi efectele crizei din zonaeuro dacă aceasta se intensifică şi ca urmare a legăturiloreconomice puternice cu uniunea monetară, deşi regiunea a fostpână acum bine izolată de undele de şoc din zona euro, avertizeazăFondul Monetar Internaţional (FMI), care recomandă guvernelorest-europene să rezolve problema deficitelor bugetare mari,scrie agenţia de presă Thomson Reuters.
În situaţia în care băncile vestice vor fi afectate grav deacutizarea crizei, acestea şi-ar putea reduce expunerea în EuropaCentrală şi de Est. "Trebuie reconstruite amortizoarele fiscale.Aceasta va reduce riscul ca tensiunile financiare din zona euro săse propage în Est. Va ajuta, de asemenea, la păstrarea controluluipresiunilor inflaţioniste şi va sprijini măsurile de înăsprire apoliticii monetare luate deja de unele guverne", conform raportuluireferitor la economia europeană. Instituţia arată că, în principal,sistemul financiar slab rămâne un pericol pentru sănătatea zoneieuro.
Investitorii au avut încredere prea mare înEuropa
Amplitudinea şi întinderea în timp a crizei fiscale a fostinfluenţată de integrarea parţială a sistemelor financiare dupălansarea monedei euro. Investitorii în obligaţiuni au avut, deasemenea, rolul lor la apariţia crizei prin ignorarea problemelor,scrie Wall Street Journal.
"Pieţele s-au arătat prea puţin îngrijorate până pe la mijloculanului 2007, ignorând riscurile legate de solvabilitate şiacoperind nevoile financiare mari cerând dobânzi reduse. Prinfaptul că nu au cerut dobânzi mai mari, pieţele nu au reuşit sălimiteze la timp această dezvoltare nesănătoasă", notează FMI.
Investitorilor le-a venit greu să creadă că statele din zonaeuro nu vor veni în sprijinul partenerilor cu probleme, având învedere în special legăturile strânse dintre sistemele bancarenaţionale, iar aceasta reprezintă una dintre cauzele pentru care einu au cerut dobânzi mai mari.
FMI apreciază că, deşi integrarea financiară între statele dinzona euro a contribuit la acumularea de datorii, regiunea nu artrebui să renunţe la acest proces, ci, din contră, să-l finalizeze,deoarece prin aceasta s-ar preveni apariţia altor crizebancare.
Totodată, instituţia consideră că restructurarea sistemuluibancar din zona euro decurge prea lent, ceea ce întârziecompletarea integrării.
FMI a venit în ajutorul a două state din zona euro, Grecia şiIrlanda, şi va contribui la un pachet de asistenţă financiarădestinat Portugaliei. Instituţia se aşteaptă ca deficitele bugetareale acestor state să evolueze în linie cu estimările guvernelor şiapreciază că pe termen mediu revenirea pe creştere economică încele trei ţări va reprezenta unul dintre factorii cheie pentrurezolvarea problemei datoriilor din zona euro.
România va avea cea mai mare creştere dinEst
Pentru ansamblul Uniunii Europene, FMI estimează o creştereeconomică de 1,8% în acest an, acelaşi ritm ca în 2010, şi de 2,1%pentru 2012. În zona euro, avansul Produsului Intern Brut ar urmasă încetinească de la 1,7% în 2010 la 1,6% în acest an. În 2012,PIB va urca cu 1,8%.
FMI prognozează că România va înregistra în 2012 cea mai marecreştere economică din Europa de Est, de 4,4%, ritm de care seapropie doar cel al Letoniei, de 4%.
Anul acesta însă avansul Produsului Intern Brut va fi cel maislab din regiune, de 1,5%.
Ce e nou în ţările-problemă
Grecia
Restructurarea datoriilor elene va avea consecinţe majore asuprasiguranţei sistemului bancar din Grecia, dar şi asupra oricăreibănci cu expunere la obligaţiunile elene, a avertizat comisaruleuropean pentru Afaceri Economice şi Monetare Olli Rehn.
La rândul lui, CEO-ul Deutsche Bank Josef Ackermann apreciază cărestructurarea datoriilor elene ar reprezenta "o greşeală uriaşă"care ar putea crea probleme în alte state.
Portugalia
Portugalia are nevoie de spijinul tuturor partenerilor dinuniunea monetară pentru a putea accesa lichidităţile FonduluiEuropean de Stabilitate Financiară. Finlanda vrea garanţii că vaavea, alături de ceilalţi participanţi la pachetul de ajutor pentruPortugalia, prioritate la rambursarea datoriilor în faţainvestitorilor privaţi.
Ţara va trebui să convingă şi investitorii privaţi să nu-şiretragă fondurile din ţară înainte ca ajutorul să fie acordat, adeclarat ministrul finlandez de finanţe Jyrki Katainen.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
