• Leu / EUR4.7601
  • Leu / GBP5.4034
  • Leu / USD4.2755
Business Internaţional

Germanii şi americanii au intrat în febra creşterilor salariale. De puterea lor mai mare de cumpărare va beneficia întreaga economie globală

Germanii şi americanii au intrat în febra creşterilor salariale. De puterea lor mai mare de cumpărare va beneficia întreaga economie globală

FMI a avertizat anul trecut că povestea de succes economic a cancelarului german Angela Merkel s-ar putea termina problematic din cauza introducerii salariului minim deoarece acesta va duce la diminuarea numărului de locuri de muncă şi a competitivităţii. Merkel a ignorat avertismentul.Foto: Hepta

Autor: Bogdan Cojocaru

14 apr 2015 3828

În SUA, cea mai mare economie a lumii şi jucător important în comerţul mondial, unde de asemenea sunt presiuni puternice pentru creşterea salariului minim, economiştii avertizează că situaţia financiară a clasei de mijloc este mai slabă decât se credea.

În Germania, uniunea sindicatelor din metalurgie IG Metall a negociat în februarie creşterea cu 3,4% a salariilor în regiunea Baden-Württemberg, unul dintre cele mai populate landuri nemţeşti. Succesul va reprezenta un impuls în alte negocieri. Sindicate reprezentând angajaţi din sectorul public şi din industria chimică au obţinut, de asemenea, creşteri salariale, notează The Wall Street Journal. Germania este cea mai mare economie europeană şi cea mai populată ţară din UE.
 

Creşteri salariale record

Salariile germanilor vor creşte probabil cu 3,5% anul acesta dacă în calcul este luată introducerea salariului minim pe economie de 8,50 de euro pe oră. Saltul este cel mai mare din anii 1990, spune Andreas Rees, analist la UniCredit.

Salariile germanilor s-au majorat în 2014 cu 1,7%, cea mai rapidă creştere din cel puţin 2008, în condiţiile în care în 2013 s-au redus cu 0,1%, potrivit Reuters. Un salariat cu normă întreagă a câştigat în medie 46.575 euro înainte de plata taxelor în 2014. Suma include plăţile speciale. Cele mai mari salarii le-au avut angajaţii din industria bancară şi a asigurărilor, din sectorul comunicaţiilor şi informaticii şi cei ai furnizorilor de energie. În termeni nominali, salariile au sărit cu 2,6%, mult mai mult decât preţurile de consum, care au urcat cu doar 0,9% în aceeaşi perioadă.

Cum preţurile în general stagnează, puterea de cumpărare a nemţilor nu va fi erodată de inflaţie. Putere de cumpărare mai mare se traduce, în teorie, prin creşterea cheltuielilor şi importuri mai mari. Germania, cunoscută mai ales ca o forţă economică exportatoare, ocupa locul trei în lume la importuri în 2013, după SUA şi China.

Printre cele mai mari surse de import pentru Germania sunt Franţa şi Italia, economii mari din zona euro, dar necompetitive. Banii nemţilor le-ar aduce un plus de vitalitate.

Banca Centrală Europeană are un rol central în această poveste. În condiţiile în care inflaţia din zona euro a încetinit la 0,1% în martie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, crescând riscul apariţiei deflaţiei generalizate, pentru a împinge creşterea preţurilor spre ţinta sa de 2%, BCE trebuie să concentreze stimulul monetar în economiile cu un consum sănătos cum este Germania. Pentru economiile mai slabe cum sunt Spania şi Italia, creşterea costurilor forţei de muncă în Germania aduce un plus de competitivitate.   
 

Exporturi mari cu salarii mici

SUA au avertizat recent că surplusul comercial uriaş al Germaniei vatămă economia globală sufocând cererea. „O creştere mai puternică a cererii în Germania este absolut esenţială deoarece avansul a rămas slab prea mult timp“, se arată într-o analiză a Departamentului Trezoreriei al SUA. Americanii se aşteaptă ca surplusul comercial al Germaniei să crească anul acesta datorită ieftinirii petrolului şi slăbirii euro.

Unii analişti avertizează că, în timp ce salariile mai mari sunt un început promiţător, acestea nu sunt suficiente. „Avem nevoie de majorări substanţiale ale salariilor timp de mai mulţi ani“, consideră Simon Tilford, director la Centrul pentru Reformă Europeană.

Germania a avut anul trecut un surplus comercial record de 217 miliarde de euro, echivalent cu 7,5% din PIB-ul ţării.

„Surplusurile excesive reflectă reticenţa de a consuma sau de a investi pe plan intern şi ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autorităţi că la nivelul cererii ceva nu este bine“, potrivit analizei guvernului SUA.

Ceea ce se întâmplă în Germania subliniază o problemă mai profundă pentru economia globală, aceea că prea multe ţări se concentrează pe vânzarea de bunuri şi servicii pe pieţele internaţionale în dauna creşterii salariilor şi a cererii acasă.

„200 de miliarde de euro poate că nu pare mult în comparaţie cu economia globală, dar în contextul slăbirii cererii globale este o problemă semnificativă“, spune Tilford, făcând referire la surplusul comercial al Germaniei.

În acest sens, creşterile salariale recente sunt un pas important în direcţia dea bună. Surplusul comercial al Germaniei cu restul zonei euro s-a micşorat. Strategia nu este însă fără riscuri. În Germania se întrevăd deja semne că se formează o bulă pe pieţele imobiliare din oraşe. Veniturile mai mari, în combinaţie cu ratele de dobândă reduse, pot umfla şi mai mult preţurile activelor.

Pe celălalt mal al Atlanticului, preşedintele american Barack Obama a cerut Congresului să majoreze salariul minim la nivel federal la 10 dolari pe oră de la 7,25 de dolari pe oră, nivel la care stă din iulie 2009.
 

SUA, reacţie în lanţ

Presiunile sunt mari pentru majorările salariale, atât din partea populaţiei, cât şi a politicienilor. Trei sferturi dintre americani sprijină ideea creşterii salariului minim la nivel federal la 12,50 dolari pe oră până în 2020. În ianuarie, 21 de state au mărit remuneraţiile, pas de care beneficiază 3,1 milioane de salariaţi, potrivit CBS.

În Connecticut, legiuitorii iau în considerare propunerea de a amenda companiile mari care plătesc mai puţin de 15 dolari pe oră.

Angajaţii din industria fast-food-ului vor organiza marţi o „zi de acţiune“, iar la Washing­ton salariaţi din sănătate vor cere un salariu de 15 dolari pe oră. Profesorii de colegiu cu program part-time îşi vor face publice pretenţiile pe 15 aprilie.

Între timp, mai multe companii, inclusiv McDonald’s şi Wal-Mart, au majorat anul acesta salariile angajaţilor, scrie The Washington Post.

La Wal-Mart, o companie notorie pentru reducerile agresive de cheltuieli, salariul minim de început a fost ridicat la 9 dolari pe oră, nivel cu 24% mai mare decât salariul federal.

Paul Krugman, editorialist la New York Times şi laureat al premiului Nobel pentru economie, crede că pasul făcut de lanţul de magazine va avea implicaţii profunde. „Va exista contanimare. Wal-Mart este atât de mare că acţiunile lui vor duce, probabil, la creşteri salariale pentru milioane de angajaţi ai altor companii“, scrie Krugman.

El crede că măsura luată de Wal-Mart demonstrează că salariile mici sunt o alegere politică, iar aceasta poate fi schimbată de popu­laţie.

Opozanţii majorării salariului minim spun că această politică va ajunge în cele din urmă să vatăme afacerile şi să reducă numărul de locuri de muncă.

 

Un studiu al Fed arată că americanii din clasa de mijloc stau mai rău financiar decât se credea

Estimarea situaţiei financiare a clasei de mijloc este dificilă deoarece este greu de definit cine face parte din acest grup. De obicei, cercetătorii se uită la gospodăriile cu veniturile aflate la mijlocul listei cu veniturile întregii populaţii. Această abordare s-ar putea să redea o imagine destul de bună, dar una falsă, scrie Bloomberg. Spre exemplu, tehnica nu ia în considerare soarta familiilor care încep de la mijloc dar, din cauza pierderii locului de muncă sau a altor probleme, ajung mai jos. Doi economişti ai Federal Reserve Bank of St. Louis, William Emmons şi Bryan Noeth, au încercat să acopere acest neajuns concentrându-se mai mult pe caracteristicile demografice ale gospodăriilor şi mai puţin pe venituri. Mai exact, ei s-au uitat la familiile unde cel care aduce bani în casă are cel puţin 40 de ani şi are un nivel de educaţie care ar permite în mod normal un standard de viaţă specific clasei de mijloc. Persoanele caucaziene şi cele asiatice au nevoie doar de diploma de liceu pentru a se califica, în timp ce afro-americanii şi latino-americanii au nevoie de diplomă care să ateste absolvirea unei facultăţi.

Rezultatele studiului nu sunt optimiste. În primul rând, acesta arată clar o inegalitate rasială persistentă. Apoi, că în 2013 venitul anual median s-a plasat la 45.000 de dolari, cu 16% mai mic decât în 1989 în termeni ajustaţi la inflaţie. O mare parte din scădere s-a produs în 2001. Pentru aceeaşi perioadă, un indicator mai des folosit al veniturilor clasei de mijloc, venitul median al tuturor familiilor, s-a redus cu doar 1%. Salariul median reprezintă suma în raport cu care o jumătate din populaţie are venituri mai mari, iar cealaltă jumătate are venituri mai mici decît suma respectivă.

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7601
Diferență: -0,0504
Ieri: 4.7625
Azi: 4.2755
Diferență: 0,2744
Ieri: 4.2638
Azi: 5.4034
Diferență: 0,0185
Ieri: 5.4024
Azi: 4.2363
Diferență: 0,3601
Ieri: 4.2211