Supercomputere, supertelefoane, drone, inteligenţă artificială, realitate augmentată şi nu în ultimul rând electromobilitate. Nimic din toate acestea nu poate exista şi nu se poate dezvolta fără microprocesoare. În pandemie şi după aceea industrii întregi au stat paralizate pentru că nu mai aveau acces la aceste componente.
Rezultatul este o cursă între state şi între companii de sute de miliarde de dolari, euro şi yuani pentru atragerea marilor investitori în domeniu, pentru crearea de centre regionale de producţie de cipuri şi întâietate în ceea ce a devenit un război pentru tehnologie. În Europa, toate economiile mari au planuri de investiţii în dezvoltarea industriei locale a microprocesoarelor. În Europa de Est, Cehia are tradiţie, dar Polonia a reuşit să atragă unul dintre cei mai mari şi râvniţi producători din lume, Intel.
Această cursă se înteţeşte. În Asia, China, al cărei progres tehnologic Washingtonul încearcă să-l frâneze, ar putea lansa un fond de investiţii de stat cu scopul de a strânge 40 de miliarde de dolari pentru sectorul semiconductorilor. Vestea a adus-o Reuters, care citează surse apropiate situaţiei. Beijingul va încerca astfel să-şi ajungă din urmă accelerat rivalii.
Cel mai vânat smartphone chinezesc, lansat de compania strategică Huawei, arată că la capitolul telefoane inteligente cipurile de top chinezeşti sunt cu câteva generaţii în urma celor ale Intel. Însă există progrese, în ciuda sancţiunilor şi blocadelor impuse de americani. Investiţiile chineze ar fi eclipsate de cele de peste 80 de miliarde de euro anunţate anul trecut de Intel pentru extinderea prezenţei în Europa în următorul deceniu. Dar sunt mai centralizate.
Proiectul gigantului american, care nu doar că ar duce cu un pas în viitor economiile europene, dar ar crea constelaţii întregi de furnizori, a atras un interes enorm din partea câtorva guverne europene. În cele din urmă, au câştigat Polonia şi Germania, aceasta pentru că guvernele lor au promis subvenţii generoase. În iulie, Berlinul a anunţat subvenţii de 20 de miliarde de euro pentru industria cipurilor. Şi a făcut-o la o lună după ce Intel a prezentat planuri de 30 miliarde euro pentru două fabrici de producţie de cipuri în Magdeburg, cea mai mare investiţie străină din Germania.
Apoi, în august, cel mai mare producător de cipuri din lume, TSMC, a aprobat investiţii de 3,5 miliarde euro într-o fabrică din Dresda. TSMC fiind o companie taiwaneză, prezenţa ei în Germania are conotaţii geostrategice. China are pretenţii teritoriale de la Taiwan. Alături de TSMC vor mai investi Bosch şi Infineon, companii germane, şi NXP din Olanda. Infineon şi NXP produc semiconductori. Investiţiile totale depăşesc 10 miliarde euro. Potrivit Handelsblatt, Berlinul va contribui şi el cu 5 miliarde euro. Intel investeşte 4,6 miliarde de dolari şi într-o fabrică de semiconductori în oraşul polonez Wroclaw, rezultatul unor negocieri care au durat doi ani.
Iar când Intel a dat de veste că urmăreşte să se extindă în Europa, nici măcar nu luase în considerare Polonia, după cum a povestit Pat Gelsinger, CEO-ul companiei americane, pentru Reuters. Intel avea deja acolo o fabrică, la Gdansk, şi iniţial a vrut doar extinderea acesteia. Guvernul polonez a negociat (şi poate că încă mai negociază) cu TSMC. Şi în cazul Intel, şi poate şi în cel al TSMC, un rol foarte important l-au jucat subvenţiile. Germania a avut ceva emoţii din cauza lor.
Nu este clar dacă noua fabrică poloneză a Intel ar fi trebuit să fie de fapt italiană. Producătorul de cipuri a anunţat anul trecut că intenţionează să construiască o uzină avansată de asamblare a cipurilor în Italia. Ultima veste despre plan a fost că discuţiile continuă. Reuters scria în august anul trecut că parţile erau atunci gata să încheie o afacere de 5 miliarde dolari. Iar ca să atragă Intel, Roma stabilise un fond de cheltuieli de 4,6 miliarde dolari pentru impulsionarea producţiei de cipuri.
Între timp, la Roma s-a schimbat guvernul. În schimb, în Italia va contrui o fabrică producătorul italo-francez de semiconductori STMicroelectronics, o investiţie de 730 milioane euro susţinută cu subvenţii de la statul italian de 292,5 milioane euro. Franţa a încins cursa europeană pentru microprocesoare cu planuri anunţate vara aceasta de a investi aproape 3 miliarde euro din bani publici în dezvoltarea unei fabrici. Ar fi cele mai mari subvenţii fraceze din ultimii trei ani şi se duc către un proiect de 7,5 miliarde euro prezentat anul trecut de STMicroelectronics şi Global Foundries, din SUA.
În Spania, guvernul a aprobat deja de anul trecut cheltuieli de 12 miliarde euro din bani publici pentru dezvoltarea producţiei locale de cipuri. Proiectului spaniol i s-a alăturat în vara anului acesta compania americană Broadcom, cu o investiţie de un milliard de dolari. Ţările din UE au ca ajutor în creşterea acestei noi industrii un plan pan-european de subvenţii de 43 de miliarde de euro care are ca obiectiv dublarea capacităţii de producţie de cipuri a Uniunii până în 2030. UE a stabilit ca ţintă creşterea ponderii în producţia globală de la 10% în prezent la 20%. Marea Britanie, care nu mai este stat membru al UE, a anunţat în primăvară un pachet de susţinere pentru industria cipurilor de un milliard de lire sterline, prea puţin, spun criticii. În Europa de Est, Cehia are tradiţie în producţia de semiconductori datând din vremea comunistă. În prezent, dintre toate numele din industrie se remarcă STMicroelectronics, care are la Praga un centru de proiectare. Însă Cehia se distinge şi prin producţia de echipamente pentru fabricile de semiconductori. Cursa cipurilor este, cel mai probabil, abia la început în Europa. Compania americană Nvidia, în contextul actual cel mai valoros producător de microprocesoare din lume, a anunţat în vară că este „extrem de probabil“ să investească în UE.
