• Leu / EUR4.9477
  • Leu / GBP5.8325
  • Leu / USD4.6725
Business Internaţional

Învăţămintele primului default din istorie, Spania în 1575: efectele pot persista sute de ani în economiile care cresc pe datorie

Învăţămintele primului default din istorie, Spania în 1575: efectele pot persista sute de ani în economiile care cresc pe datorie

Autor: Bogdan Cojocaru

06.08.2011, 07:56 4100

Politicienii lumii, în special ceiamericani, a căror încăpăţânare a amânat până în ultimul momentridicarea plafonului de îndatorare a SUA, dar şi cei europeni, careau acţionat lent în salvarea de la faliment a unora din membriizonei euro, ar putea învăţa din prima criză a datoriilor suveranedin istorie: intrarea Spaniei în incapacitate de plată în 1575.Ceea ce evenimentul de acum 400 de ani poate sugera este că e uşorsă declanşezi o reacţie în lanţ pe pieţele financiare şi alecreditului şi să provoci, astfel, pagube serioase economiei, scrieBloomberg.


Dacă defaultul din 1575 ar fi adaptat pentru teatru, iar rolurilear fi jucate de personajele de acum, republicaţii ar înlocuioraşele castiliene, ale căror delegaţi la parlamentul spaniol s-auopus majorării unor taxe care l-ar fi ajutat pe regele Philip alII-lea să-şi gestioneze datoriile pe termen lung.


La acea vreme, Spania era singura superputere a lumii. Cărturarii odescriau ca fiind un imperiu "peste care Soarele nu apuneniciodată". Cu toate acestea, regele avea nevoie de acorduloraşelor pentru a se împrumuta la dobânzi rezonabile şi avea nevoiede consimţământul lor dintr-un motiv: oraşele adunau taxele.


Toate cele 18 oraşe castiliene percepeau taxe destinate specialgestionării datoriilor pe termen lung. Nivelul taxelor era stabilito dată la fiecare şase ani prin negocieri cu regele. La început,veniturile din taxe erau folosite pentru plăţile efectuate cătredeţinătorii locali de obligaţiuni pe termen lung, iar ce rămâneaera trimis autorităţii centrale. Deţinătorii locali de obligaţiunipe termen lung erau, în majoritate, bătrânii care locuiau înregiune. Contribuabilii locali au înţeles că dacă nu vor mai plăti,vor lovi în proprii părinţi. Prin urmare, acest precursor alsistemelor de protecţie socială avea un mecanism de protejareeficient: mânia bătrânilor, de care profita regele.


Taxele erau stabilite de parlament prin vot majoritar, ceea celimita capacitatea instituţiei regele de a emite ceea ce arreprezenta, în termenii actuali, obligaţiuni cu rating maxim.
Aventurile militare ale lui Philip din Olanda şi Marea Mediteranăau dus la creşterea datoriilor Spaniole la echivalentul a 50% dinProdusul Intern Brut până în 1573. În acest punct, oraşelecastiliene s-au împotrivit plăţii unor taxe mai mari, rezistând pepoziţii timp de doi ani. În septembrie 1575 a găsit o modalitateprin care putea ocoli piedicile puse de Parlament. Astfel, asuspendat plăţile pentru obligaţiunile pe termen scurt, datorate înprincipal bancherilor genovezi. Poporul a apreciat gestul, deoareceîn acele vremuri resentimentul faţă de bancheri era la fel de mareca acum, poate chiar mai mare, deoarece creditorii erau străini.Neplăţile au reprenetat, însă, un default şi o criză a credituluiîn toată puterea cuvântului.


De ce au jucat parlamentul şi regele acest joc? Oraşele vroiau să-ldeccurajeze pe rege să mai cheltuiască. Ştiau că obligaţiunilenegarantate cu taxe cor fi greu de vândut, iar un default va facemai greu pentru Philip să se împrumute fără ajutorul lor. Dar dupăîncetarea plăţilor pentru datoriile pe termen scurt, situaţia aluat o direcţie neaşteptată, aşa cum s-a întâmplat şi după colapsulbăncii americane Lehman Brothers din septembrie 2008. Mulţi dintrebancherii care l-au împrumutat pe rege erau, la rândul lor,datornici. În aceste condiţii, fondurile depozitate la bancheri decomercianţi au fost îngheţate.


În acele vremuri, în care mijloacele de transmitere a informaţiilorerau scumpe, târgurile comerciale periodice erau evenimenteesenţiale pentru activitatea economică. Creditul era rostogolit dela târg la târg de către bancheri, iar acordurile de împrumut eraurenegociate. Cu piaţa spaniolă a creditului îngheţată, târgurile nuse mai puteau ţine. Default-ul a dus la prăbuşirea sistemuluibancar, ceea ce a dus la o recesiune cumplită.
După doi ani, în noiembrie 1577, oraşele au cedat şi au acceptatmajorări foarte mari de taxe. În cuvintele lui Philip, oraşele auimplorat regele să reînvie comerţul. Regele şi-a putut relua astfelplăţile către bancheri.
Ce învăţături ar putea desprinde azi politicienii? În primul rândsă nu-şi supreestimeze puterile. Apoi istoria nu se uită.Default-ul Spaniei este vechi de 424 de ani, dar povestea lui esteîncă spusă şi afectează, poate, în continuare bonitatea naţiunii şicostul finanţării.


AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9477
Diferență: 0,0061
Ieri: 4.9474
Azi: 4.6725
Diferență: -0,8825
Ieri: 4.7141
Azi: 5.8325
Diferență: -0,1353
Ieri: 5.8404
Azi: 4.8048
Diferență: -0,4599
Ieri: 4.8270