Ameninţarea ca BCE să majoreze pentru a zecea oară dobânzile atârnă deasupra celor cu credite, scrie presa irlandeză despre decizia de politică monetară pe care o va lua joi banca centrală a zonei euro. Pentru irlandezi, majorările de dobânzi, instrumentul principal cu care Banca Centrală Europeană luptă împotriva inflaţiei, sunt un chin deoarece băncile lor cer printre cele mai mari dobânzi la credite din zona euro.
La polul opus, vânzările de retail din Germania au scăzut cu 4,5% în primul semestru din cauza inflaţiei ridicate şi au continuat să se ducă în jos în luna iulie. Oprirea acestui motor de creştere face ca economia germană, cea mai mare din Europa, să alunece în recesiune, trăgând după ea întreaga economie europeană. Prin urmare, pentru Germania este important ca BCE să combată cât mai rapid şi eficient inflaţia. Apoi, germanul de rând, prudent cu datoriile, vrea dobânzi mai mari pentru economiile pe care şi le păstrează la bancă.
Acesta este mediul în care oficialii BCE, prezidaţi de Christine Lagarde, trebuie să aleagă joi ce fac cu dobânzile din zona euro, pe cine sacrifică şi ce este în interesul binelui comun. Va fi o decizie pe muchie de cuţit, cea mai dificilă de când a fost pornit actualul ciclu de majorări, scrie Financial Times. Ziarul vede în şedinţa de politică monetară de săptămâna aceasta ultima mare şansă din multe luni a „vulturilor“ de la BCE, a celor care vor o politică monetară mai aspră, de a majora dobânzile.
Ei se luptă în consiliul BCE cu „porumbeii“, cei pe care-i înspăimântă mai mult recesiunea. Care tabără este mai puternică este greu de apreciat. Argumentele fiecăreia sunt solide. De aceea, analiştii sunt împărţiţi între „vulturi“ şi „porumbei“ în ceea ce priveşte anticiparea deznodământului şedinţei BCE. Dacă dobânda va fi majorată, va fi un salt de 25 de puncte de bază, cerut de faptul că perspectivele de creştere economică se degradează în loc să se îmbunătăţească şi că nu există dovezi clare că inflaţia de bază, de la calcularea căreia sunt excluse elementele volatile precum preţurile alimentelor şi energiei, a atins punctul de vârf.
Problema BCE este că majorările de dobândă sunt o armă cu două tăişuri. Ele descurajează creditarea şi consumul, frânând inflaţia, dar frânează şi creşterea economică, un efect urmărit iniţial de banca centrală a zonei euro. Pentru economii cu anemie cronică şi supraîndatorate cum este Italia, încă o barieră pusă în calea creşterii economice este o mare problemă. Pentru Germania, teama cea mai mare este de inflaţie, dar şi ea pare să fi căpătat o slăbiciune cronică. Despre economia germană se spune că a redevenit „bolnavul Europei“, cu inflaţie mare persistentă deşi economia stagnează sau flirtează cu recesiunea.
Din cauza persistenţei inflaţiei şi a anemiei germane, Comisia Europeană tocmai a înrăutăţit prognozele pentru întreaga economie a zonei euro. Iar în ceea ce priveşte pericolul revenirii inflaţiei, Spania arată că acesta nu poate fi ignorat. Inflaţia spaniolă, cu mult mai mică decât media UE, a accelerat de la 2,3% în iulie la 2,6% în august, după ce în prima lună de vară a fost la 1,9%, nivel de invidiat, sub ţinta urmărită de BCE. Noul episod de accelerare a scumpirilor a fost declanşat de creşterea preţurilor carburanţilor. Şi în alte state, cum ar fi Grecia, inflaţia ar putea reaccelera cu putere. De asemenea, dacă BCE temperează aşteptările pentru noi majorări de dobândă, euro va tinde să se deprecieze, riscând să producă şi mai multă inflaţie prin scumpirea importurilor.
Moneda unică se depreciază faţă de dolar de opt săptămâni şi şi-a pierdut peste 4% din valoarea pe care a atins-o în iulie. Pariurile pe euro ale fondurilor speculative s-au redus accentuat în august, ceea ce înseamnă că aşteptările care domină sunt ca BCE să ia o pauză de la creşterile de dobânzi. Pieţele văd o probabilitate mai mică, dar deloc neglijabilă, de 40% ca BCE să majoreze joi dobânzile cu 25 de puncte de bază, dobânda de referinţă pentru depozite fiind în prezent de 3,75%, iar cea pentru operaţiuni de refinanţare de 4,25%.
Astfel s-ar prelungi la zece episoade de creştere ciclul deja istoric de majorări de dobânzi, în care referinţele au fost urcate cu 4,25 de puncte procentuale din iulie 2022 şi până acum. Probabilitatea ca până la finalul anului instituţia să facă un astfel de pas este de 75%. Analiştii de la ING pariază pe o ultimă majorare în această săptămână. Alţii văd BCE efectuând ultima creştere în octombrie. Oricare va fi decizia, dezbaterile în consiliul de politică monetară vor fi încinse. „Creşterea este dezamăgitoare, dar şi progresul făcut în frânarea inflaţiei este limitat. Stagflaţia este un risc real în Europa“, rezumă situaţia, pentru Bloomberg, Mark Dowding, analist la RBC BlueBay Asset Management.
