Instabilitatea politică este prea mare, iar economia creşte prea încet. Analiştii sunt convinşi că BCE va veni cu o soluţie inovativă pentru a contracara pericolele.
Pentru Commerzbank, o mare bancă germană, cauzele crizei datoriilor guvernamentale sunt mai „acute ca niciodată“ şi există pericolul ca această criză să reapară. De aceea BCE ar putea adopta contramăsuri agresive după ce va fi forţată să pună capăt achiziţiilor de obligaţiuni, ceea ce se va întâmpla probabil în 2018.
Simon Nixon, editorialist al The Wall Street Journal, crede că ultimele decizii de politică monetară ale BCE arată că preşedintele băncii Mario Draghi a aflat care sunt limitele promisiunii sale că va face „tot ce este nevoie“ pentru a salva euro. În aceste decizii se simte cât de puternice sunt presiunile politice cu care se confruntă Draghi.
Pentru mai mulţi analişti intervievaţi de Bloomberg, faptul că BCE are în vedere o retragere a programului de achiziţii de active fără a forţa creşterea dobânzilor încurajează pariurile pe ajungerea la paritate a cursului euro/dolar.
De asemenea, analiştii anunţă sfârşitul erei yieldurilor negative pentru obligaţiunile germane.
Draghi a anunţat joi că banca centrală a zonei euro va reduce începând cu aprilie achiziţiile lunare de obligaţiuni de la 80 de miliarde de euro la 60 de miliarde de euro. Programul va fi menţinut până cel puţin în decembrie 2017, mai mult decât au anticipat specialiştii. De asemenea, BCE a decis să cumpere obligaţiuni guvernamentale cu maturitatea de doar un an (faţă de doi ani înainte) şi titluri cu yielduri mai mici decât dobânda de depozit a BCE (astfel BCE dă un impuls marjelor băncilor care ar trebui să se vadă în creditare).
Ghidată de politica monetară a BCE, zona euro a folosit instrumente inovatoare în lupta cu crizele economice. Programul de QE, programul de tranzacţii monetare directe (outright monetary transactions - OMT) - opţiunea de a cumpăra obligaţiuni suverane pe termen scurt - şi planul Juncker de a investi până la 315 miliarde de euro în „economia reală“ au fost introduse pentru protejarea economiilor de la periferia zonei euro de şocuri economice, notează Patrick Artus, economistul-şef al Natixis, în revista FTSE Global Markets. Acum, spune economistul, a venit din nou vremea gândirii creatoare. Având în vedere mulţimea de riscuri economice care se pot materializa în 2017, mulţi economişti cred că BCE va trebui să livreze noi strategii economice pentru a preveni apariţia unei noi crize. Analiştii de la Natixis cred că mai multă QE nu este o soluţie, pentru că alocă disproporţionat resursele (sunt cumpărate şi obligaţiuni ale economiilor puternice din zona euro, inclusiv ale Germaniei) şi conduce la dobânzi nenatural de reduse în zonele periferice. De aceea ei văd BCE aplicând o versiune modificată a OMT.
În actuala formă, acest mecanism care permite băncii centrale să cumpere cantităţi nelimitate de obligaţiuni ar produce multe efecte secundare nedorite. El presupune plasarea ţării ajutate sub supravegherea strictă a Comisiei Europene. Modificarea OMT astfel încât să se renunţe la suprevegherea externă a economiilor ar fi o soluţie.
Analiştii de la Commerzbank cred că BCE, după ce va începe retragerea QE, ar putea pune la dispoziţia băncilor de la periferia zonei euro fonduri ieftine cu care acestea pot cumpăra obligaţiuni. Astfel, băncile continuă munca începută de BCE.
Simon Nixon de la WSJ a remarcat că măsurile anunţate săptămâna trecută de BCE au fost rezultatul unui compromis obţinut greu care expune tensiunile şi provocările care continuă să modeleze politicile din zona euro. Decizia de a reduce dimensiunile achiziţiilor lunare a reprezentat o concesie făcută guvernatorilor băncilor centrale din Europa de Nord pentru ca aceştia să-i permită lui Draghi să extindă QE până la sfârşitul anului 2017, un an cu multiple riscuri electorale..
„Pentru prima dată de la promisiunea făcută în 2012, Draghi descoperă că angajamentul de a face tot ce este nevoie“ pentru salvarea euro este limitat de constrângeri politice. Promisiunea a avut efect pentru că pieţele erau convinse nu doar că Draghi se va duce la limitele mandatului BCE pentru a asigura stabilitatea financiară a zonei euro, ci şi că se poate sprijini pe asentimentul politic deja existent. Acum, opoziţia politică faţă de acţiunile BCE sunt prea puternice pentru a fi ignorate, scrie Simon Nixon.
bogdan.cojocaru@zf.ro
