Business Internaţional

Ţiţeiul ar putea ajunge curând de două ori mai ieftin ca acum: Preţurile petrolului au ajuns la fel de mici ca în marea criză economică

Ţiţeiul ar putea ajunge curând de două ori mai ieftin ca acum: Preţurile petrolului au ajuns la fel de mici ca în marea criză economică

Autor: Bogdan Cojocaru

21.08.2015, 00:06 4766
Într-o lume inundată cu petrol şi în plin război valutar, preţurile ţiţeiului au ajuns la fel de mici ca în timpul marii recesiuni economice, când comerţul mondial era practic blocat, iar sistemele financiare îngheţaseră. Analiştii se întrec acum în prognoze şi încearcă să identifice zone de impact în care preţurile scăzute pot face ravagii.

În prima linie a frontului stau ţări producătoare cu economii slabe precum Venezuela, Algeria, Libia, Irak şi Nigeria, toate regiuni cu potenţial ridicat de turbulenţe sociale, companiile producătoare de petrol, ale căror acţiuni sunt masacrate de investitori pe burse, şi comunităţile care se bazează pe extragerea ţiţeiului. Producţia britanică din Marea Nordului riscă să fie lovită de primul exod masiv de lucrători din ultimele trei decenii.

Preţul petrolului destinat pieţei americane a scăzut cu peste 4% miercuri şi şi-a continuat declinul joi, ajungând la 4,2 dolari pe baril. Actualul nivel este cel mai redus din ultimii şase ani şi jumătate. Un număr tot mai mare de analişti şi traderi spun că preţul petrolului de referinţă pentru piaţa americană poate să scadă aproape de 30 de dolari pe baril, iar aceasta curând, scrie The Wall Street Journal. Câţiva, mai îndrăzneţi în estimări, nu exclud nici posibilitatea ca preţul să ajungă la 15 dolari barilul, în condiţiile în care niciunul dintre marii producători de petrol nu dă semne că va reduce producţia, cu toate că cererea de pe piaţă nu o poate absorbi. Creşterea stocurilor de petrol din SUA din ultima săptămână i-a luat pe analişti prin surprindere. Petrolul Brent, extras din regiunea Mării Nordului şi referinţa internaţională, evoluează de obicei în aceeaşi direcţie cu petrolul american.

 

Kazahstanul şi Norvegia sunt lovite

Ţiţeiul mai ieftin, care înseamnă în teorie energie şi combustibil mai ieftine, poate aduce putere de cumpărare mai mare consuma­torilor şi compa­nii­lor, în special celor din economiile dez­voltate. Ţiţeiul ieftin aduce şi durere. Extracţia petrolului şi a ga­zelor de şist devine neprofitabilă, iar Moscova, care conduce o eco-nomie dependentă de petrol, nu va avea cu ce să îşi acopere găurile din buget. Autorităţile din Kazahstan, o economie dependentă de veniturile din petrol, şi-au lăsat moneda să fluctueze liber şi aceasta a picat ieri cu peste 20%, amintind de prăbuşirea rublei ruseşti de anul trecut. Deprecierea vine în plin război valutar în care China a tras în ultimele zile câteva „salve“ de depreciere. O monedă slabă face exporturile mai atractive. Grupul kazah KazMunayGas deţine a doua companie petrolieră ca mărime din România, Rompetrol. Rubla rusească a atins joi minimul ultimelor şase luni. Circa 50% din veniturile bugetului federal rus vin din taxele de extracţie a mineralelor şi din tarifele vamale percepute vânzărilor de petrol şi gaze naturale.

Creşterea economiei norvegiene, de asemenea una care se bazează puternic pe exporturile de petrol, a încetinit până la stagnare în al doilea trimestru în condiţiile în care scăderea preţurilor ţiţeiului a oprit investiţiile şi a majorat numărul de şomeri. Nor­vegia este cel mai mare producător de petrol din Europa. Co­roana norvegiană este la cel mai redus nivel din ianuarie.

Căderea pre­ţului testează, de ase­menea, şi capaci­tăţile de înmagazinare, deja supra­solicitate.

Zvonurile spun că Iranul are o întreagă flotă de tancuri petroliere pline staţionate pe mare şi aşteaptă ridicarea embargoului internaţional pentru a-şi aduce petrolul pe pieţele internaţionale.

 

Estimările de preţ

„Având în vedere unde suntem acum, probabilitatea ca preţurile să se ducă spre 30 de dolari barilul este de 90%“, spune Chris Main, analist la Citigroup.

O revenire de 40% a cotaţiilor în primăvară, când petrolul se tranzacţiona cu 60 de dolari barilul, a trezit speranţe că plonjonul se opreşte şi piaţa se va echilibra. „Nu există nicio dovadă că preţurile au atins pragul de jos. Acestea se pot duce lejer la 20 de dolari barilul sau chiar la 15 dolari barilul“, spune ana­listul David Kotok, citat de CNN. Preţurile nu au mai ajuns la un astfel de nivel din 1999.

Unele tipuri de petrol, mai dificil de rafinat, se tranzacţionează deja cu 20 de dolari barilul.

Pe bursa de la New York, acţiunile companiilor petroliere Eclipse Re­sources Corporation, Baytex Energy, Vanguard Natural Resources, LLC şi Panhandle Oil and Gas au înregistrat miercuri, când preţul petrolului s-a redus cu 4%, scăderi de peste 10%. Titlurile Eclipse au picat cu 20%, ceea ce este surprinzător având în vedere că doar 15% din producţia acestei com­panii este petrol, restul fiind gaze na­turale. Preţurile gazelor naturale ur­mează cu latenţă evoluţia petrolului.  Aceste acţiuni arată cum criza petro­lului se poate propaga pe burse, un culoar prin care crizele ajung uşor în economie. 

AFACERI DE LA ZERO