Toată atenţia se duce acum spre miile de megawaţi în eoliene şi solare pe care România îi va vedea montaţi de la zero până la finalul anului 2030, dar în numai cinci ani de zile eolienele montate în primul val de investiţii, început în 2009, îşi vor atinge durata de viaţă.
Dacă înainte palele turbinelor erau pur şi simplu îngropate, ele acum pot fi utilizate în industria materialelor de construcţii, iar panourile solare pot fi în totalitate reciclate, recuperându-se materii prime extrem de valoroase. Întrebarea este dacă ţinând cont de investiţiile anunţate, dar şi de cele care trebuie realizate pentru înlocuirea proiectelor existe, România va fi suficient de agilă astfel încât să atragă bani în zona de reciclare, parte esenţială în tot ecosistemul european de producţie de tehnologie verde. „La momentul actual, în România încep să se facă primii paşi în vederea dezvoltării unui sistem de reciclare a panourilor fotovoltaice. La începutul anului, Ministerul Energiei anunţa că este în plan construcţia unei astfel de facilităţi prin fonduri acordate prin PNRR“, spun reprezentanţii RPIA.
„Ca Asociaţie, am aplicat, la finalul anului trecut, la un apel de proiecte†pentru cercetare şi inovare în domeniul reciclării panourilor fotovoltaice finanţat prin programul Horizon Europe şi ne bucurăm să anunţăm că l-am câştigat. Drept urmare, ne aşteptăm ca în următorii ani să vedem – şi să contribuim activ – la dezvoltarea acestui sector.“ Pe partea de reciclare a turbinelor eoliene, lucrurile nu par la fel de avansate în România.
