• Leu / EUR4.7787
  • Leu / GBP5.6456
  • Leu / USD4.3378
Retail&Agrobusiness

Crizele alimentare arată cum globalizarea modelează circuitul alimentar

Crizele alimentare arată cum globalizarea modelează circuitul alimentar

Autor: Bogdan Cojocaru

16.08.2017, 00:05 1345

Psihoza vacii nebune, lasagna din carne de cal, seminţele germinate ucigaşe, puii cu dioxină şi acum scandalul ouălor contaminate cu fipronil, crizele alimentare, unele cu consecinţe dramatice, altele care ţin doar de morală, ilustrează cum globalizarea modelează şi opacizează circuitul alimentar.

Belgienii au făcut ieri o omletă gigantică, din 10.000 de ouă, continuarea unei tradiţii vechi de 22 de ani pe care n-o poate opri nici scandalul ouălor conta­mi­nate cu pesticide. Au­to­rităţile belgiene spun că do­zele de fipronil descoperite în ouă sunt prea mici pentru a pune în pericol sănătatea oamenilor. Dar deocamdată se pare că nimic nu poate opri propagarea scandalului pe urmele lăsate în lume de ouăle cu pesticide.

Pornit din focarul Olanda - Belgia - Germania, scandalul se extinde de la o zi la alta, atingând peste 18 state, printre care şi România, Hong Kong şi Coreea de Sud. Se fac investigaţii şi în Africa. Comisia Europeană s-a văzut nevoită să îndemne statele membre ale UE să înceteze „să arate cu degetul una spre cealaltă“. Pentru a rezolva disputa, CE vrea să organizeze un summit la nivel european. În timp ce autorităţile belgiene sunt criticate că au reacţionat cu întârziere şi nu au colaborat cu ţările vecine după ce au descoperit contaminarea cu fipronil, o substanţă des folosită la deparazitarea animalelor, dar interzisă în tratarea animalelor de consum, ministerul belgian al agriculturii i-a învinovăţit pe olandezi că trag de timp. Milioane de ouă au fost distruse sau retrase de pe rafturile magazinelor. Autorităţile olandeze i-au arestat pe proprietarii unei com­panii olandeze angajate de fermieri să le deparaziteze găinile.

Compania ar fi utilizat un tratament comun în care s-a adăugat fipronil.

Olanda este cel mai mare producător de ouă din Europa. Autorităţile de acolo au anunţat că 20 de tone de ouă fierte şi decojite contaminate au fost vândute în ultimele luni în Danemarca, de unde au ajuns în cantine, cafenele şi la companiile de catering din această ţară. Polonezii au raportat că aproximativ 40.000 de ouă posibil contaminate au fost importate din Olanda prin intermediul unei companii germane. În România au fost descoperite o mie de kilograme de g„lbenu? de ou lichid provenit din Germania contaminat cu insecticid Fipronil. Fermierii, care simt din plin impactul scandalului, dau vina pe industria chimicalelor pentru compromiterea afacerilor lor, notează AP.

Crizele alimentare se repetă de când a luat amploare modelul agroalimentar intensiv, notează Le Monde. Scenariul este simplu - un produs care nu-şi are locul acolo se găseşte în farfuria consumatorului -, dar surprinde prin amploarea geografică pe care o ia. Aceste crize erodează încrederea publicului în discursurile industriei şi ale agrobusiness-ului, expun complexitatea circuitului alimentar şi dificultăţile în a urmări circuitul alimentelor.

Un alt scandal alimentar de amploare este cel al cărnii de cal din produse alimentare ca lasagna izbucnit în ianuarie 2013. Autorităţile britanice au descoperit urme de carne de cal în carne tocată etichetată ca Ñintegral din vită, produsă în Irlandaî. Alertat de un subcontractor, gigantul suedez Findus şi-a testat produsele şi a anunţat în februarie că a găsit carne de cal în lasagna, mai întâi în preparatele vândute în Marea Britania, apoi în cele din Franţa. Compania care producea lasagna, Comigel, este franceză, din Metz. Compania era furnizor pentru cel puţin 28 de firme din 13 state, inclusiv pentru lanţuri de supermarketuri precum Carrefour şi Auchan. Procesatorul este acuzat că a schimbat descrierea cărnii de cal provenite din România în Ñcarne de vită provenită din UEî. Carnea a fost achiziţionată din România prin intermediul unui trader cipriot printr-o cutie poştală belgiană şi depozitată în Olanda. Se crede că 750 de tone de carne au fost etichetate incorect.

Un alt scandal sanitar de amploare a fost cel care a lovit în noiembrie 2012 lanţul suedez de magazine de mobilă Ikea. Testele efectuate de inspectorii sanitari vamali din China au descoperit că la cafenelele Ikea se vindeau prăjituri cu bacterie coliform, sugerând contaminare cu materii fecale. Aceste produse au fost vândute în 23 de state. Până la izbucnirea scandalului fuseseră vândute şi consumate zeci de mii de produse infestate.

În mai 2011 s-a născut scandalul seminţelor germinate ucigaşe. Psihoza a fost pe măsura consecinţelor: 47 de morţi, în cea mai mare parte nemţi, şi 4.000 de îmbolnăviri în 12 ţări. Criza sanitară s-a caracterizat printr-o epidemie de gastro-enterită cauzată de bacteria Escherichia coli de o amploare fără precedent. Primul suspect a fost un Ñcastravete ucigaşî vândut în sudul Spaniei. Au urmat, pe lista suspecţilor, roşii şi salate ucigaşe. După săptămâni de anchete, s-a stabilit originea crizei: seminţe germninate produse la o fermă germană biologică. Producătorii de castraveţi din Europa au suferit pierderi de aproximativ 250 de milioane de euro.

La începutul anului 1999 a izbucnit ciza puilor cu dioxină. Primul semn a fost pierderea a numeroşi pui şi embrioni în ferme belgiene. În aprilie s-au descoperit urme de dioxină de 100 de ori mai mari decât norma Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cauza: concentrate pentru păsări conţinând ulei alimentar amestecat cu ulei lubrifiant. Criza s-a extins în Franţa, Germania şi Olanda, iar consumatorii au intrat în panică. Anumite tipuri de dioxine sunt extrem de toxice şi produc cancer. Au urmat şi alte cazuri de contaminare cu dioxină, remarcabil fiind cel al cărnii de porc irlandeze din 2008 sau cel al mozzarellei italiene.

Anul 1996 a fost cel al psihozei Ñvacii nebuneî. Primele cazuri de encefalopatie spongiformă bovină au fost detectate în Marea Britanie în 1986. Infecţia afectează sistemul nervos central şi este mortală. Durata de incubaţie este de circa cinci ani. Maladia s-a propagat prin alimentaţie. S-au îmbolnăvit animalele care au consumat făină proteică din carcase sau resturi de animale bolnave. Epidemia a afectat 200.000 de vaci. Panica s-a instalat când cercetătorii au descoperit că boala se poate transmite la om prin consum de carne infectată sub forma maladiei mortale Creutzfeldt-Jakob. Ca urmare, milioane de animale au fost ucise şi a fost aplicat un embargo asupra cărnii de vită din Marea Britanie.

1981 a fost anul cele mai grave crize alimentare, cu 1.000 de morţi şi 25.000 de persoane otrăvite, dintre care 5.000 rămase cu sechele pe viaţă. Criza a început în mai cu un un b„ie˛el de la periferia Madridului transportat de urgen˛„ la spital şi care şi-a pierdut viaţa la câteva ore de la internare. Cauza otrăvirii a fost identificată ca fiind ulei de rapiţă conţinând anilină, un derivat al benzenului folosit în industrie. Uleiul contrafăcut era vândut în periferiile Madridului ca ulei de consum. De teamă, spaniolii n-au mai cumpărat ulei. Vânzările şi-au revenit după câţiva ani. Au urmat ani de procese şi condamnări dure.

 
 
 
CE SFATURI AI DA TÂNĂRULUI DE 21 DE ANI?

TOTUL PENTRU BUSINESS. TOTUL ESTE BUSINESS

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7787
Diferență: -0,023
Ieri: 4.7798
Azi: 4.3378
Diferență: 0,0692
Ieri: 4.3348
Azi: 5.6456
Diferență: -0,5128
Ieri: 5.6747
Azi: 4.4767
Diferență: 0,1342
Ieri: 4.4707