Retail&Agrobusiness

#cumreînviembusinessul: Industria alimentară merge înainte. Producţia de alimente, o piaţă de 50 de miliarde de lei anual, s-ar putea dubla dacă folosim materie primă locală

#cumreînviembusinessul: Industria alimentară merge înainte. Producţia de alimente, o piaţă de 50 de miliarde de lei anual, s-ar putea dubla dacă folosim materie primă locală

Autor: Mădălina Panaete

01.04.2020, 00:07 2293

♦ Criza generată de coronavirus ar putea deveni o oportunitate pentru România, în special în zona producţiei de alimente, unde este un moment bun pentru investiţii în susţinerea producţiei locale, de la mici ferme, la fabrici procesatoare ♦ România importă în prezent, de la legume şi fructe, la carne, produse lactate, dulciuri, produse de panificaţie sau chiar dulceţuri ♦ Pe de altă parte, exportăm cereale şi alte materii prime pe care producătorii le-ar putea folosi în lanţul de producţie ♦ Ruptura apare şi din cauza faptului că sunt mulţi producători mici care nu reuşesc să realizeze producţii constante şi la preţuri competitive, astfel că procesatorii se uită către furnizori externi ♦ Însă, sunt şi sectoare unde numărul de procesatori este prea mic pentru cantitatea de materii prime realizate pe plan local astfel încât jucătorii s-au concentrat pe exporturi ♦ Într-o eventuală situaţie de blocare a importurilor, România ar putea rămâne fără produse de bază precum mezeluri din carne de porc, unde peste 50% din materia primă este adusă de peste graniţe.

Producţia de alimente, estimată la 50 de mi­liarde de lei (peste 10 mld. euro) în 2019, este pu­să în această perioadă la încercare din cauza cererii tot mai mari pentru anumite produse. România ar putea transforma acest lucru într-o opor­tunitate care ar duce ţara de pe poziţia de exportator de materii prime şi importator de produse cu valoare adăugată la cea de piaţă cu lanţ de producţie integrat. Astfel, dacă am crea un circuit intern de producţie piaţa de alimente ar putea ajunge la cel puţin 100 de miliarde de lei având în vedere că sectorul agricol, de unde mare parte pleacă la export, este estimat la 40 de miliarde de lei, conform ultimelor date ale ZF.  

„Cifrele de la import vorbesc de la sine. Ne lăudăm cu producţia agricolă a României, dar am importat de 510 mil. euro produse de panificaţie şi de 460 mil. produse lactate“, spune Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

În 2019, România a exportat produse alimentare şi animale vii de 4,77 miliarde de euro, în timp ce importurile au fost de peste 6,7 miliarde de euro, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. De exemplu, deşi România este pe locul şapte în UE la producţia de cartofi, importă cartofi de peste 30 mil. euro anual.

Mihai Daraban crede că România ar trebui să înveţe să producă bunuri de larg consum.

Tiberiu Moisă, director general adjunct mid-corporate & IMM la Banca Transilvania, crede că trebuie să ne uităm şi la sectoarele care în momentul acesta par a fi câştigătoare.

„Oamenii cred că dacă noi cumpărăm mâncare, înseamnă că industria alimentară va merge mai bine. Lucrurile nu sunt aşa de simple. În timp ce încercăm să oferim protecţie sec­toarelor afectate, vom milita în continuare ca măsurile guvernamentale să se îmbogăţească în următoarea perioadă şi cu programe de sprijin şi acces pentru capital de lucru, cu lichidităţi pentru sectoarele care merg, în aşa fel încât agricultura sau industria alimentară să aibă acces la investiţii“, crede managerul. De altfel, în această perioadă, consumul de alimente a crescut pe fondul stocurilor făcute de români. Sunt procesa­tori care folosesc materii prime din import şi spun că dacă se îngreunează transporturile din afara ţării atunci şi producţia lor este pusă în pericol. De exemplu, producătorii de carne de porc spun că peste 50% din necesarul de carne de porc pentru producţia locală este adusă din import, ceea ce constituie un dezavantaj în cazul unei încetiniri a transportului intracomunitar. Pe de altă parte, nu acelaşi lucru se întâmplă în cazul cărnii de pui de exemplu, unde marea majoritate a procesatorilor deţin propriile ferme şi fabrici de nutreţuri. Un lucru similar este valabil şi în sectorul laptelui, unde producătorii cu ferme proprii sunt la adăpost dacă se întâmplă ceva pe pieţele europene.

„Integrarea e un mare avantaj pentru noi în această perioadă, pentru că nu depindem de importurile de materie primă, mai exact de lapte. Spre exemplu, am avut probleme cu ambalajele în urmă cu două săptămâni, adică produsele aduse din afară au avut întârzieri foarte mari“, spunea Adrian Cocan, cofondator al brandului Lăptăria cu Caimac. Afacerea de familie are propria fermă de vaci de lapte şi anume Agroserv Măriuţa.

Pe de altă parte, în sectorul cerealelor România trimite mare parte din producţie pe pie­ţe­le ex­terne. România s-a situat anul trecut pe pri­mul loc în UE la producţia de porumb şi la floa­rea-soarelui şi pe locul patru la grâu, după Franţa, Germania şi Polonia, arată datele Institutului Naţional de Statis­tică. Traderii de cereale sunt în topul exporta­torilor, după marii producători de autovehicule şi de componente auto. Mihai Anghel, proprietarul traderului şi producăto­ru­lui de cereale Cerealcom Dolj, crede că în România sunt prea puţini procesatori de cereale.

„Sunt prea puţini procesatori în România pentru a fi consumată materia primă disponibilă. Noi dăm cât grâu ni se cere procesatorilor de făină, dar surplusul îl trimitem în afara ţării. Dacă ar fi mai mulţi procesatori, producătorii ar da toată materia primă pe piaţa internă. Acum se procesează mai puţin decât se produce. E nevoie de timp şi de condiţii pentru a apărea procesatorii“, este de părere Mihai Anghel.

Citiţi AICI ediţia E-paper de miercuri

 

 

Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României: Balanţa comercială vorbeşte de la sine, deci iată că va trebui să învăţăm să producem în România bunuri de larg consum. Cifrele de la import vorbesc de la sine. Ne lăudăm cu producţia agricolă a României, dar am importat de 510 mil. euro produse de panificaţie şi de 460 mil. produse lactate.

Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj: Sunt prea puţini procesatori în România pentru a fi consumată materia primă disponibilă. Noi dăm cât grâu ni se cere procesatorilor de făină, dar surplusul îl trimitem în afara ţării. Dacă ar fi mai mulţi procesatori, producătorii ar da toată materia primă pe piaţa internă. Acum se procesează mai puţin decât se produce. E nevoie de timp şi de condiţii pentru a apărea procesatorii.

Adrian Cocan, co-fondator al brandului Lăptăria cu Caimac: Integrarea e un mare avantaj pentru noi în această perioadă, pentru că nu depindem de importurile de materie primă, mai exact de lapte. Spre exemplu, am avut probleme cu ambalajele în urmă cu două săptămâni, adică produsele aduse din afară au avut întârzieri foarte mari.

Tiberiu Moisă, director general adjunct mid-corporate & IMM la Banca Transilvania: În timp ce încercăm să oferim protecţie sectoarelor afectate, vom milita în continuare ca măsurile guvernamentale să se îmbogăţească în următoarea perioadă şi cu programe de sprijin şi acces pentru capital de lucru, cu lichidităţi pentru sectoarele care merg, în aşa fel încât agricultura sau industria alimentară să aibă acces la investiţii.

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO