Privatizarea hotelurilor de la malul mării a avut un efect paradoxal. În lipsa managementului eficient şi a investiţiilor, unităţile stau goale.
"În zonele foarte frumoase se cunoaşte degradarea. Îmi amintesc că am mers recent la Neptun, iar plaja era mizerabilă. Soluţia aleasă când s-a făcut privatizare a dus la ceea ce vedem acum. Hotelurile vândute nu corespund standardelor de clasificare, din cauza că nu au trecut prin programe de investiţii. Unii proprietari de hoteluri nu se pricep să administreze", a mai spus Dochia.
El crede că hotelierii de la mare şi turismul de pe litoral aveau un potenţial mare şi ar fi putut asigura o compensare în economia românească în sezonul de vară.
Faptul că unităţile au nevoie de renovări este recunoscut chiar şi de proprietarii de hoteluri.
Noroc cu bugetarii
THR Marea Neagră, cea mai mare companie comercială de turism de pe litoralul românesc, dar şi din sud-estul Europei, care controlează 12.000 de locuri în cele 34 de hoteluri şi 29 de unităţi de alimentaţie, a obţinut anul trecut o cifră de afaceri de 5 mil. euro şi un profit net de 2 mil. lei (476.000 de euro).
THR Marea Neagră este listată la Bursă, iar acţionarul principal, cu un pachet de 77,7%, este SIF Transilvania.
"În exploatare avem doar 7.868 de camere în hoteluri, din care 3.954 sunt clasificate la două stele. Restul camerelor sunt în conservare, în active hoteliere pe care le-am scos la vânzare sau care au nevoie de renovare, iar unele sunt închiriate", a declarat Linica Stan, directorul general al THR Marea Neagră.
Ea susţine că s-a obţinut o cifră de afaceri de 5 mil. euro anul trecut pen tru că şi circulaţia turistică a fost slabă, iar în hoteluri nu au mai ajuns bugetari trimişi prin Casa Naţională de Pensii.
Sezonul scurt, scuza afacerilor mici
Întrebată de ZF de ce rezultatele companiei care are 34 de hoteluri sunt cât la jumătatea celor înregistrate de un singur hotel în Capitală, respectiv unitatea de cinci stele Intercontinental, Linica Stan a explicat că hotelurile de la mare operează doar două luni pe an, iulie şi august, când încep să vină turişti pe litoral, şi nu 12 luni pe an ca în cazul hotelurilor din Capitală.
"Mai mult, noi avem în exploatare foarte multe camere de două stele, pe care le închiriem pe noapte cu maxim 20 de euro în sezonul de vârf. A fost greu să intervenim anul trecut pe piaţă, am lansat tot felul de oferte promoţionale, dar circulaţ ia turistică a fost în scădere mai ales şi pe fondul crizei." Linica Stan a susţinut că sezonul acesta turiştii au ocupat mai multe camere, dat fiind că în jur de 1.000 de locuri pe zi au fost contractate doar de Casa Naţională de Pensii.
THR Marea Neagră deţine active hoteliere în Eforie Nord (Vraja Mării, Venus, Diana, Minerva, Complex Bran- Brad-Bega), în Eforie Sud (Ancora, Capitol, Gloria, Măgura), în Neptun (hotel Mioriţa), în Venus (hotel Lidia, Brânduş a, Raluca) şi Saturn (hotel Aida, Balada, Cerna, Cleopatra, Mureş, Prahova, Siret, Semiramis), potrivit datelor de pe site-ul companiei.
Vara lungă, norocul grecilor şi al turcilor
"Discrepanţa mare dintre numărul de camere şi cifrele de afaceri raportate se explică prin faptul că aceste rezultate, raportate ca anuale, sunt de fapt reprezentative pentru activitatea hotelieră din maxim trei luni. Indicele de sezonalitate pe litoral este foarte mare, avem două luni şi jumătate, maxim trei luni de sezon de vară, faţă de greci şi turci, care au până la nouă luni", susţine Paul Mărăşoiu, consultant în turism.
El mai spune că trebuie luat în considerare că cele mai mari companii după numărul de camere pe litoral deţin hoteluri în zona inferioară de clasificare, de două stele, deci tarifele pe cameră sunt reduse.
O altă companie, care controlează circa 1.300 de camere pe litoral, Unita Turism, fiind a doua cea mai mare firmă după numărul de camere în staţiunile de la mare, a raportat o cifră de afaceri de 1,85 milioane de lei (440.000 euro) în primele două luni de sezon, cu 20% în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Altfel spus, venitul mediu pe cameră a fost de 5,8 euro pe zi în cele două luni de sezon, potrivit calculelor ZF.
Nu hotelul e de vină, ci lipsa promovării
Deşi Josef Goschy, proprietarul firmei, a susţinut de mai multe ori că a făcut investiţii în hotelurile deţinute, spre deosebire de alţi hotelieri, lipsa de promovare a litoralului şi absenţa evenimentelor în staţiuni sunt de vină pentru neocuparea tuturor camerelor în cele trei hoteluri din Mamaia (Comandor, Amiral şi Orfeu), trei în Olimp (Amfiteatru, Belvedere, Panoramic - care este închis în prezent) şi două în Cap Aurora (Onix şi Safir).
Un alt exemplu în acest sens este cel al fraţilor Ioan şi Viorel Micula, care nu au renovat niciun hotel din cele cumpărate de la stat.
În perioada 2002-2003 fraţii Micula au achiziţionat, în urma unor licitaţii, 12 hoteluri în staţiunile Mamaia (complexul Unirea, Patria şi Naţional) şi Neptun- Olimp (hotelurile Banat, Romanţ a, Craiova, Slatina, Caraiman, Prahova, Terra, Bâlea şi Clăbucet), care nu au constituit o "prioritate" pentru investiţ ii.
ZF nu i-a putut contact pe fraţii Micula pentru a afla ce hoteluri mai deţin în prezent şi care sunt rezultatele în domeniul hotelier. Ei au încercat de mai multe ori să vândă din proprietăţile hoteliere de la mare.
Cu toate acestea, fraţii Micula nu au făcut publică o eventuală tranzacţie pe care ar fi putut-o încheia.
Privatizările ratate, muniţie politică şi atât
Astfel, imaginea privatizării din industria hotelieră românească este complet diferită faţă de ceea ce s-a întâmplat în Bulgaria, devenită în ultimii ani una dintre atracţiile turiştilor locali.
"Dacă în Bulgaria hotelurile au fost cumpărate de companii străine care au investit mulţi bani şi au schimbat faţa litoralului, în România hotelurile de pe litoral au fost vândute către multe persoane care nu aveau de-a face cu turismul şi pe care nu le-a preocupat să investească", mai spune Dochia.
Modul în care au fost privatizate aceste unităţi s-a transformat într-o muniţie perfectă pentru conflictul politic dintre putere şi opoziţie, rezultatele fiind, la fel ca în alte multe cazuri, doar la nivel declarativ.
La fel ca Aurelian Dochia, care spune că fără o abordare radicală, puţine lucruri se mai pot schimba în ochii unor turişti care de ani buni de zile evadează în Turcia sau în Bulgaria, Laurian Lungu, managing partner al Macroanalitica, susţine că răul a fost deja făcut în turismul de pe litoral.
"Acum proprietarii pot lua orice decizie în ceea ce priveşte aceste hoteluri. Dacă vor să le ţină închise, le ţin, dacă vor să le vândă, le vând, suntem într-o economie de piaţă.Chiar dacă rezultatele hotelurilor se văd şi în economia românească, nu ştiu ce s-ar putea face acum pentru a schimba această situaţie. "
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
