♦ Marile lanţuri ies la „shopping“ de competitori pentru a prinde un loc în faţă în domeniul unde banii schimbă mâinile ♦ Din cauza competiţiei acerbe, în mai puţin de 15 ani, şapte nume străine au ieşit din România ♦ Au mai rămas nouă.
Numărul de actori din comerţul modern local aproape s-a înjumătăţit în ultimii mai puţin de 15 ani după ce această piaţă a fost reorganizată din temelii ca urmare a unor trazacţii şi a unor exit-uri care au schimbat regulile jocului.
Indiferent de context, fie că economia locală e marcată de inflaţie record, de o criză financiară, de pandemie sau de vremuri de boom, marii retaileri se luptă pentru supremaţie şi pentru banii consumatorului român, într-un domeniu-cheie pentru economie, cu vânzări estimate anual la 22-25 mld. euro.
Circa 70% din această piaţă se află astăzi în mâinile a zece reţele cu acţionariat străin, e vorba de lanţuri de supermarketuri şi hipermarketuri, de magazine de discount şi proximitate modernă.
În curând, numărul de jucători va scădea la nouă.
Cora este cel mai nou nume care va părăsi piaţa autohtonă, după ce operaţiunile locale au fost preluate de către Carrefour, tranzacţia fiind acum în analiză la Consiliul Concurenţei.
Spre comparaţie, în urmă cu circa 15 ani, piaţa era mai mică din punctul de vedere al vânzărilor, care erau pe măsura puterii de cumpărare a românilor la acea vreme. Însă, când vine vorba despre numărul de actori importanţi, acesta depăşea 15, apropiindu-se chiar de 20, dintre care unii jucători aveau în spate acţionari români.
Astfel, în ultima perioadă, se remarcă o concentrare la vârf a pieţei şi o dezvoltare inegală între români şi străini. Mai exact, străinii rămaşi în România s-au dezvoltat mult şi au câştigat teren considerabil.
Cum s-a întâmplat acest lucru?
Actorii mari şi-au consolidat şi mai mult poziţia prin dezvoltare directă şi/ sau prin achiziţii, în timp ce reţelele din eşalonul doi ies din piaţă.
Decizia Cora de a ieşi din România a venit în contextul în care compania era de departe cel mai mic jucător din comerţul modern ca vânzări şi totodată cel mai puţin dezvoltat nume ca număr de magazine ñ 10 hipermarketuri şi opt unităţi de proximitate.
De altfel, mai mulţi jucători străini au ales să iasă din România tocmai din cauza faptului că erau prea mici în raport cu concurenţa şi, fără o dezvoltare accelerată, nu ar fi făcut decât să piardă teren. Billa (reţea preluată local de Carrefour), G’Market (magazine închise, iar spaţii ocupate de alte reţele) sau Interex (aceeaşi situaţie ca la G’Market) sunt exemple concludente.
