• Leu / EUR4.7612
  • Leu / GBP5.3976
  • Leu / USD4.2560
Companii

ZF a calculat cât ar aduce în vistieria statului taxarea autostrăzii Bucureşti-Piteşti. Vedeţi aici autostrăzile neterminate taxate de stat

ZF a calculat cât ar aduce în vistieria statului taxarea autostrăzii Bucureşti-Piteşti. Vedeţi aici autostrăzile neterminate taxate de stat

Autor: Andreea Mioara Neferu

12 iun 2011 2766

Autostrada Bucureşti-Piteşti, prima şosea de acest fel construită în România (a fost finalizată în 1972) şi principala rută care leagă Bucureştiul de vestul Europei, este tranzitată zilnic de circa 20.000-30.000 de vehicule, potrivit unor informaţii transmise ZF de către CNADNR. Astfel, dacă la ieşirea din Bucureşti spre autostrada A1 se înregistrează un trafic de aproape 30.700 de vehicule în 24 de ore, la capătul de vest al autostrăzii, la intrarea în Piteşti, traficul se diminuează cu o treime, până la 20.500 de vehicule, potrivit datelor pe 2009 transmise de CNADNR. Din totalul vehiculelor, între 16.000 şi 19.000 sunt autoturisme, microbuze sau autocamionete.

Banii obţinuţi prin taxare ar fi suficienţi pentru întreţinerea şi reparaţiile curente ale autostrăzii, având în vedere că anul trecut Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a atribuit un contract consorţiului Romstrade - Delta ACM 93 - Straco Grup pentru întreţinerea acestei autostrăzi şi a centurii Piteşti pentru suma de 23,6 milioane de euro.


Dacă luăm în considerare un trafic zilnic de circa 20.000 de vehicule şi pe celelalte două tronsoane de autostrăzi pe care se circulă în prezent în România, respectiv Bucureşti-Cernavodă (151 de kilometri) şi Câmpia Turzii-Gilău (52 de kilometri), ar însemna că în total, statul ar mai putea obţine din taxarea autostrăzilor încă 29,6 milioane de euro, potrivit calculelor ZF.


Directorul general al CNADNR Daniela Drăghia a declarat marţi că întreaga reţea de autostrăzi din România, inclusiv cele deja construite, vor fi taxate.


Deocamdată CNADNR nu a stabilit nici valoarea, nici modul cum se vor colecta banii, însă a anunţat că modalitatea prin care taxa va fi aplicată va fi prin puncte de colectare sau cu ajutorul sateliţilor prin Programul Galileo al Uniunii Europene (sistem european de radionavigaţie, care permite utilizatorilor să îşi cunoască poziţionarea în orice moment).


Aceasta nu este însă prima încercare a Ministerului Transporturilor de a strânge bani din taxarea autostrăzilor. Fostul ministru al transporturilor Radu Berceanu declara în urmă cu aproape un an că începând din vara anului 2011, şoferii ar putea să plătească taxe pentru a circula pe autostrăzi, care să fie folosite strict pentru întreţinere şi reparaţii, potrivit unei decizii a Comisiei Europene. Taxa vehiculată la acea vreme era de 3-4 euro pe 100 de kilometri, însă până acum nu a fost pusă în aplicare.

Cu toate acestea, aplicarea unei taxe pentru circulaţia pe autostrăzi este privită cu reticenţă de către români, deşi aceasta este o normalitate în ţări dezvoltate precum Italia sau Franţa. "Există şi varianta ca traficul pe aceste autostrăzi să scadă dacă se introduce taxa, pentru că românii se uită la bani. Dacă au rute alternative mai puţin costisitoare prin care pot ajunge la destinaţie fără a intra pe autostrăzile taxate, vor face aceste lucru", este de părere Răzvan Niculescu-Aron, prim-vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii. "Se caută din nou fel de fel de soluţii pentru a scoate bani de la populaţie, fără a da însă ceva concret în schimb. Nu este normal să pui o taxă pe autostrăzile care deja sunt construite, mai ales dacă ne gândim când au fost construite (înainte de '89 - n. red.)", mai spune Niculescu-Aron.


Pe lângă cei 314 kilometri de autostrăzi pe care se circulă deja, în prezent există opt tronsoane de autostrăzi aflate în construcţie, cu o lungime cumulată de aproape 250 de kilometri, la care se adaugă încă 20 km (tronsonul Cernavodă-Medgidia) pentru care însă lucrările stagnează momentan din cauza faptului că CNADNR a reziliat contractul cu constructorul, şi anume compania franceză Colas. La acestea ar urma să se adauge începând din această vară şantierele pentru cei 183 de kilometri de autostrăzi de pe Coridorul IV paneuropean, pentru care Ministerul Transporturilor a semnat recent contractele.

Dacă directorul general al CNADNR a spus că taxa se va aplica pentru întreaga reţea de autostrăzi din România, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Anca Boagiu a declarat anterior că doar utilizarea autostrăzilor de pe Coridorul IV paneuropean va fi taxată. Ieri, CNADNR a precizat: "în prezent, se află în derulare, împreună cu experţii JASPERS, studiul privind nivelul de taxare aplicabil pentru accesul pe autostrăzi în România". De asemenea, reprezentanţii CNADNR au mai spus că introducerea unui sistem de taxare a accesului la autostrăzile din Coridorul IV se va aplica începând cu darea în exploatare, adică cel mai probabil din 2013, când se estimează că vor fi gata acestea.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7612
Diferență: 0,0231
Ieri: 4.7601
Azi: 4.2560
Diferență: -0,4561
Ieri: 4.2755
Azi: 5.3976
Diferență: -0,1073
Ieri: 5.4034
Azi: 4.2429
Diferență: 0,1558
Ieri: 4.2363