Noua lege a sănătăţii va începe cu un capitol dedicat spitalelor, segment care consumă cele mai multe resurse din domeniul sanitar şi care are la dispoziţie fonduri de aproximativ 7 mld. lei (1,6 mld. euro).
Ministerul Sănătăţii a postat vineri pe site-ul propriu un prim capitol din viitoarea lege a sănătăţii, formă care a rezultat din discuţiile oficialilor instituţiei cu actorii din sistemul sanitar şi care urmează să fie finalizată în perioada următoare.
Documentul apare la aproape trei luni de a momentul la care autorităţile au retras din dezbatere un alt proiect de lege din domeniul sănătăţii, la presiunea oamenilor.
Precedentul proiect, care propunea cedarea de către stat a administrării celor 4 miliarde de euro care sunt strânşi anual la Casa de Asigurări de Sănătate către firme de asigurări private, a plecat de la consilierii preşedintelui Traian Băsescu şi a fost învăluit timp de mai multe luni în mister.
Ministerul i-a chemat de această dată la consultări pe toţi actorii din sistemul saniar şi au pus pe site o variantă intermediară.
"Titlul referitor la organizarea şi funcţionarea spitalelor are drept scop introducerea conceptului de autoguvernare a spitalului prin creşterea libertăţii manageriale", au spus reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.
Ce propuneri de schimbări în spitale sunt formulate
Criticile la adresa calităţii serviciilor medicale în special de la nivelul spitalelor s-au înmulţit în ultima perioadă, iar ministerul propune ca soluţie posibilitatea reorganizării acestora în fundaţii şi scoatea lor de sub tutela statului astfel încât, printr-o mare autonomie pentru echipa de conducere, ar putea să angajeze oameni noi, mai bine pregătiţi, şi să remunereze personalul fără a se supune "rigorilor bugetare". Întrebarea este de unde vor veni aceşti bani în plus.
"Spitalele se organizează şi funcţionează, în funcţie de regimul proprietăţii, în: spitale publice (organizate ca instituţii publice sau fundaţii, aflate în administrarea Ministerului Sănătăţii, a ministerelor cu reţea sanitară proprie, a universităţilor de medicină şi farmacie şi a autorităţilor publice locale), spitale private (organizate ca persoane juridice de drept privat), spitale publice cu structuri în care se desfăşoară activitate privată", se arată în documentul de pe site-ul Ministerului Sănătăţii.
De asemenea, spitalele publice vor putea să obţină venituri din contracte încheiate atât cu asigurători publici, cât şi privaţi.
Spitalele consumă 38% din banii CNAS
În ultimii doi ani, fondurile alocate spitalelor au avut scăderi, însă cu toate acestea sumele sunt semnificativ mai mari comparativ cu nivelul anului 2006, spre exemplu. Dacă în 2006 spitalele beneficiau de aproape 5 mld. lei (1,4 mld. euro), anul trecut spitalele aveau la dispoziţie 7 mld. lei (1,6 mld. euro), potrivit datelor prezentate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Cheltuielile cu spitalele reprezintă 38% din totalul cheltuielilor CNAS, urmate de medicamente care au un procent de 36%. Totodată, cheltuielile cu medicina primară (medicii de familie) reprezintă numai 6%.
"Am solicitat reprezentanţilor spitalelor publice şi private să analizeze textul documentului şi să facă propuneri de completare sau modificare a acestuia până miercuri 11 aprilie", a spus Vasile Cepoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii.
În România există aproximativ 460 de spitale (atât de stat, cât şi private), iar dintre acestea 22 sunt private (de dimensiuni mari şi medii).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
