Eveniment

Cei mai săraci elevi au avut cea mai mare rată de promovabilitate la bacalaureat

Cei mai săraci elevi au avut cea mai mare rată de promovabilitate la bacalaureat

Cei mai săraci elevi au avut cea mai mare rată de promovabilitate la bacalaureat

Autor: Adelina Mihai

07.07.2011, 00:08 2828

Absolvenţii de liceu din cele şase oraşe din nord-estul ţării(Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui), unde raportulPIB per capita este cel mai scăzut din România, de 3.358 deeuro/locuitor, au avut cea mai mare rată medie de promovabilitatela bacalaureat: 49,38%. La polul opus sunt cei care au susţinutbacalaureatul în cele mai bogate regiuni, în Bucu­reşti-Ilfov şi învestul ţării, unde PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la valori de13.648 de euro, respectiv 6.333 de euro şi unde rata de absolvire abacalau­reatului a fost de 33%. Explicaţia?

"Cei săraci vor să iasă din sărăcie, iar învăţatul şiobţinerea unor note bune este singura lor şansă de a pleca dinlocurile în care sunt, de a se înscrie la o facultate bună şi de aobţine un job mai bine plătit. Ei învaţă cu mai multă seriozitate,poate şi pentru că nu au alte activităţi sau «tentaţii»", este depărere Paloma Petrescu, fost secretar de stat pentru învăţământulpreuni­versitar în Ministerul Educaţiei.

Elevii au avut cea mai slabă per­formanţă din istoriaînvăţămân­tului, în­trucât rata de promovabilitate în sesiu­nea devară a examenului de ba­calaureat a fost de numai 44,5%, iar peste110.000 de absolvenţi de liceu au fost declaraţi respinşi în urmasusţi­nerii examenelor.

Cei mai săraci eleviau avut cea mai mare rată de promovabilitate labacalaureat

În cele mai sărace judeţe din ţară - Vaslui şi Botoşani - underata şoma­jului este încă destul de mare pentru că investitoriistrăini au refuzat să vină deoarece nu au infrastructură şi piaţăde desfacere spre Vest, rata de promovabilitate la bacalaureat afost cu 10 şi chiar 20% mai mare decât cea obţinută de elevii dinjudeţul Ilfov. În Vaslui, salariul mediu lunar era de numai 996 delei în luna martie, în timp ce în Bucureşti salariul mediu net afost de 2.217 lei/lună, de peste două ori mai mare, în aceeaşiperioadă.

Pe de altă parte, este posibil ca aceste rezultate să fieinfluenţate şi de faptul că în unele judeţe - Suceava, Har­ghitasau Constanţa - nu au fost mon­tate (sau nu atât de multe ca înalte judeţe) camerele video prin care s-a realizat supraveghereaexamenului.

"Ar trebui să se facă o analiză temeinică a rezultatelor labacalaureat raportate la situaţia şcolară din liceu a elevilor. Înperioada 2004 - 2005 s-a făcut o astfel de analiză, şi au fostsituaţii în care elevi care au obţinut la proba de limbă românănote de 8 sau chiar 9, au avut medii la limba română în liceu de 6.Este nevoie şi de o analiză şi din perspectiva obiectivelor pe carele are examenul de bacalaureat, pentru că ceea ce se învaţă nucorespunde cu ceea ce se evaluează: elevii învaţă comentarii despreoperele lui Creangă şi Caragiale şi sunt evaluaţi la compe­tenţelede comunicare", a adăugat Petrescu, actualmente senior consul­tantîn cadrul firmei de consultanţă educaţională şi IT Green Light.

La nivel european, se discută în prezent la elaborarea unorpolitici adaptate pentru fiecare ţară în ceea ce priveşte reducereafenomenului de părăsire timpurie a şcolii, bazate pe cauzele careau declanşat abandonul şcolar în fiecare ţară.

Dacă guvernele au fost sfătuite de Comisia Europeană să găseascăsoluţii de recalificare pentru tinerii care părăsesc şcoalatimpuriu, în toate dezbaterile din România din ultima perioadă petema bacalau­reatului nu s-a vorbit despre oferirea unei soluţiialternative pentru cei peste 110.000 de tineri care nu au reuşit săpromoveze examenul.

"Deşi în România rata pă­răsirii timpurii a elevilor a scă­zutîn perioada 2000 - 2008, aceasta a crescut constant în aniiur­mători şi a ajuns în 2010 la 18,4%, sub media europeană de14,1%. Cifre­le au fost mai mici în 2010 decât au fost în 2006, deaceea este impor­tant ca Gu­­vernul român să adopte o strategieprin care să inverseze această tendinţă. Co­misia recomandăRomâ­niei să ur­meze politicile europene pentru a re­duce părăsireatimpurie a şcolii", a declarat Dennis Abbott, pur­tător de cuvântal comi­sarului eu­ro­pean pentru educaţie, cul­tură,multi­lingvism şi tineret An­droulla Vassiliou.

Potrivit unei analize a ZF, peste 110.000 de absolvenţi de liceucare nu au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat în 2011reprezintă o ge­neraţie care producea şi consuma bu­nuri şiservicii în economie de aproape 1 mld. euro, aceasta fiind valoareacu­mu­lată a investiţiilor în educaţie, a con­su­mului de bunuri şiservicii pe care l-ar fi putut avea ca studenţi, a taxei deşcolarizare sau a impozitelor plă­tite pentru salarii, impozite maimari în cazul absol­venţilor de studii su­perioare. Şi Vasile Iuga,country ma­nager al companiei PwC, a spus că lacunele din educaţiecostă România procente din PIB.

AFACERI DE LA ZERO