In magazinele din strainatate nu mai este neobisnuit sa gasesti haine cu etichete "Made in Romania". Cu toate acestea, cumparatorii romani nu au acces la multe branduri de imbracaminte cunoscute in intreaga lume, pentru ca puterea de cumparare nu justifica deschiderea unui magazin local. Daca in Germania, Franta, Italia sau Spania magazine precum Hennes&Mauritz (H&M) sau C&A sunt considerate accesibile consumatorilor cu venituri medii, in Romania aceste marci sunt prezente doar in fabricile cu care lucreaza in sistem lohn, dupa care produsele pleaca direct la vanzare, fara a poposi si pe piata autohtona.
In plus, Adidas, Sergio Tacchini, Kenzo, Armani, Miroglio, French Connection au optat la randul lor pentru productia in lohn in Romania, in unele cazuri atat imbracaminte, cat si pentru incaltaminte.
De altfel, potrivit datelor Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS), circa 90% dintre firmele de confectii din Romania lucreaza exclusiv in sistem lohn, o mare parte dintre acestea fabricand marci internationale de renume. Situatia este similara si pentru industria de pielarie si incaltaminte.
"Mai grav este ca majoritatea acestor firme sunt microantreprinderi, cu cativa salariati si care depind de multe ori de un singur client. Aceasta categorie de companii se afla in pericolul de a disparea dupa deschiderea pietei", afirma Maria Grapini, presedintele FEPAIUS.
In industria usoara - incluzand confectiile si produsele primare - activeaza in prezent circa 8.900 de firme, dintre acestea numai 250 fiind intreprinderi mari. In industria de pielarie si incaltaminte, la un total de 1.700 de companii mai mult de 1.000 au intre unu si opt salariati.
In opinia reprezentantului patronatelor, o alta categorie de companii care activeaza in aceasta industrie sunt cele care lucreaza exclusiv pentru piata romaneasca.
"Dintre ele, sunt unele de varf, care au reusit sa-si impuna un brand - Jolidon, Chic & Cher, Dinasty - iar altele care fac productie de masa, fara a avea un design si o colectie adevarata", mai spune Grapini.
Cele care au reusit au aflat ca pentru construirea unui brand este nevoie de foarte multi bani, dar si de foarte mult timp. "Mesajul pe care ar putea ele sa il transmita celorlalti ar fi "Incepeti acum!" daca vreti sa rezistati dupa liberalizarea pietei", este de parere Grapini.
Un alt treilea tip de firme ar fi cele care lucreaza atat in sistem lohn, cat si pentru productia proprie. "Din randul acestora cred ca se vor ridica viitoarele ënumeû, pentru ca, in afara de constrangeri, lohn-ul iti ofera totusi tehnologie si know-how pe care le poti folosi apoi in avantajul tau", adauga presedintele FEPAIUS.
Ea considera ca desi nu va disparea cu totul din Romania, acest sistem de productie va scadea ca pondere in piata totala de confectii la jumatate din nivelul actual de circa 90%.
Chiar si in aceasta eventualitate, un mare numar de companii vor fi nevoite sa-si inceteze activitatea. Grapini sustine ca o varianta pentru firmele mici care se vor gasi in aceasta situatie ar fi sa fie subcontractate de "supravietuitoare", in regim de ateliere specializate.
O alta "gura de aer" ar putea fi constituita de patrunderea pe piata romaneasca a producatorilor de materii prime si accesorii. "Nici macar pungi de ambalaje nu se mai gasesc, iar putinii producatori care mai exista lucreaza la standarde mult ramase in urma. In plus, daca inainte Romania exporta foarte multa ata, acum importa", afirma presedintele federatiei.
Productia realizata in aceasta ramura a scazut de la 2,3 miliarde de dolari in 1989 la aproximativ un miliard de dolari in 2001, respectiv cu 42,6%, in vreme ce productia de confectii si cea de pielarie si incaltaminte - care au beneficiat de contracte lohn - au inregistrat cresteri in intervalul mentionat.
In acelasi timp a scazut foarte mult ponderea productiei livrate pe piata interna, Uniunea Europeana fiind principalul castigator in ierarhia destinatiilor.
In schimb, o piata traditionala pentru produsele romanesti inainte de 1989 - statele foste membre ale Uniunii Sovietice - au preluat din contractele de lohn. "In momentul de fata, China si Turcia reprezinta pericolele majore, insa tari ca Ucraina sau Uzbekistan - fara o traditie solida in domeniu - vin puternic din urma", admite reprezentantul FEPAIUS.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
