Compania declară că va apăsa pedala de acceleraţie ainvestiţiilor de două ori mai puternic faţă de ceea ce s-arealizat de la Revoluţie încoace, perioadă în care au fost montaţicirca 800 MW noi în hidrocentrale. Chiar dacă producătorul deelectricitate speră ca lucrurile să meargă mai repede, decalajulfaţă de ceea ce s-a construit în cei 20 de ani de dinainteaRevoluţiei este aproape imposibil de recuperat.
Potrivit Institului de Studii şi Proiectări Hidroenegetice (ISPH),instituţie care a participat la aproape toate amenajărilehidroenergetice din România, în perioada 1969-1989 au fost puse înfuncţiune circa 80 de hidrocentrale cu o capacitate instalată deaproape 4.500 MW, printre care se numără şi Porţile de Fier 1 şi 2,de peste 5 ori mai mult faţă de realizările celor 20 de ani ce auurmat Revoluţiei. În timp ce lucrările la o hidrocentrală dedimensiuni medii de circa 40 MW durează acum circa patru ani dezile, Porţile de Fier 1, hidrocentrală de 2.160 MW, aproape câttrei reactoare de la Cernavodă, a fost realizată în opt ani înperioada 1964-1972.
"Din anii '90 şi până acum s-au pus în funcţiune cam 800 MW (puţinmai mult comparativ cu un reactor al centralei nucleare de laCernavodă - n.r.) în hidrocentrale noi. Până în anul 2014 esteprogramată construcţia unor unităţi cu o capacitate de 387 MW,investiţiile fiind de circa 850 de milioane de euro. Investiţiaîntr-un MW într-o hidrocentrală este mare, ajunge uneori şi spre 3milioane de euro, pentru că dincolo de echipamente costă foartemult amenajările. În paralel cu lucrările pentru unităţi noi, sevor desfăşura lucrări de modernizări şi retehnologizări", spuneRăzvan Cojoc, director de dezvoltare în cadrulHidroelectrica.
Investiţiile în cele circa 30 de hidrocentralele noi suntsingurele notabile în domeniul energetic din ultimii 20 de ani, cuexcepţia reactoarelor de la Cernavodă care au fost puse înfuncţiune în anii 1996 şi 2007, deşi construcţiile erau începuteînainte de Revoluţie. La reactorul 1 de la Cernavodă, lucrărileerau finalizate în proporţie de 45% în 1989, dar a mai durat 7 anipână când a început să producă energie.
De la mare la mic
Cea mai mare parte a sistemului de hidrocentrale care produce aziaproape 30% din toată energia din România a fost pus pe picioare înperioada 1949-1989, când au fost instalaţi 5.600 MW din cei 6.400MW pe care azi Hidroelectrica îi operează.
Prin aceste unităţi, compania produce cea mai ieftină energiedintre toate unităţile locale. Această energie a devenit laînceputul anilor 2000 un adevărat magnet pentru diferite firme decomercializare a electricităţii. Prin contracte directe pe termenfoarte lung aceste companii au reuşit să-şi crească exponenţialafacerile, dar, în ciuda controverselor iscate pe piaţă,Hidroelectrica a susţinut mereu că tocmai aceste contracte i-auasigurat accesul la finanţare şi practic prin aceste contracte afost posibilă realizarea investiţiilor după 1989.
În cei 40 de ani care au precedat Revoluţia, s-au montat cele maimari hidrocentrale pe care compania le are acum în exploatare:Porţile de Fier 1 (1972), cu o capacitate de 2.160 MW, cât treireactoare ale centralei de la Cernavodă, şi Porţile de Fier 2, cu ocapacitate de 500 MW în 1985. Centrale sunt exploatate înparteneriat cu Serbia, fiecare parte deţinând jumătate dincapacitatea instalată.
"Înainte de 1990 aşa se făceau unităţile. Foarte mari, cu debitefoarte mari. Acum însă lucrurile s-au schimbat, iar tendinţa esteaceea de a construi unităţi mai mici, care au mai multe ore defuncţionare şi care sunt mai eficiente", spune Cojoc.
Investiţiile noi pe care Hidroelectrica ar urma să le facă înurmătorii cinci ani sunt localizate pe Siret, Olt, Belareca(afluent al Cernei), Răstolniţa (afluent al Mureşului), Strei(afluent al Mureşului) şi Firiza (afluent al Săsarului).
Lucrări întârziate de 20 de ani
Cea mai nouă investiţie a Hidroelectrica, unde lucrările au demaratsăptămâna trecută, este hidrocentrala de la Cosmeşti care faceparte dintr-un plan mai amplu vizând amenajarea râului Siret pesectorul Cosmeşti-Movileni.
Dacă la Movileni, judeţul Vrancea, lucrările au fost terminate lasfârşitul anului trecut, investiţia în cei 34 MW fiind de circa 150de milioane de euro, la Cosmeşti, judeţul Galaţi, lucrările abia auînceput pentru hidrocentrala care va avea 37,8 MW.
Cu toate acestea, autorităţile, printre care
s-a numărat şi ministrul economiei, Adriean Videanu, au ţinut săfie prezente pentru tăierea unei panglici pe un câmp, pentru căinvestiţia de 147 de milioane de euro va fi finalizată abia în treiani şi jumătate. Porţile de Fier 1 au fost construite în optani.
"Este o investiţie cu multiple valenţe. Dincolo de potenţialulenergetic există şi un potenţial de regularizare care, pe de oparte, va pune în siguranţă 11.000 de hectare de teren de risculviiturilor şi despre potenţialul de irigaţii de peste 1.400 dehectare", a declarat Videanu.
În mod normal, lucrările pe porţiunea Cosmeşti-Movileni ar fitrebuit să înceapă în 1990, de atunci fiind validă autorizaţia deconstrucţie.
"Studiile pentru această hidrocentrală erau făcute încă din anii'70, dar după Revoluţie au fost multe probleme de fonduri", maispune directorul de dezvoltare al Hidroelectrica. Lucrarea estefinanţată exclusiv din surse proprii ale Hidroelectrica,constructorul este Hidroconstrucţia, iar proiectantul este ISPH(Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice).
700 de oameni
Potrivit reprezentanţilor Hidroelectrica, în acest momentpe Siret sunt 7 hidrocentrale în exploatare, două în execuţie şiuna în faza de proiect. În comparaţie cu alte investiţii, cum esteexemplul centralei pe gaze pe care Petrom o construieşte la Brazisau a parcurilor eoliene unde cea mai mare parte a investiţiei seduce la export pentru achiziţia de echipamente, investiţiile înhidrocentrale produc efecte mai ales asupra economiei locale.
"Pe perioada construcţiei se creează circa 400-700 de locuri demuncă, iar în faza de exploatare vorbim de zeci de angajaţi.Echipamentele necesare sunt produse în România la Reşiţa", spuneCojoc. Potrivit acestuia, circa 54% din potenţialul hidroenergetical României este acum amenajat, planurile fiind ca la nivelulanului 2025 procentul să ajungă la 63,5%.
Eternul proiect de la Tarniţa
Poate cel mai mare proiect de investiţii al Hidroelectrica după1989, despre care se discută de mulţi ani de zile, estehidrocentrala de acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti dinjudeţul Cluj, care va fi localizată pe Someş. Centrala va costapeste un miliard de euro şi este un proiect obligatoriu de realizatpentru echilibrarea sistemului în contextul intrării în funcţiune areactoarelor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă, dar şi aparcurilor eoliene. În linii foarte mari, această centrală vautiliza energia excedentară care se produce în timpul nopţii pentrua împinge apa la deal pentru ca în timpul zilei să producăelectricitate echilibrând astfel sistemul.
"Mai întâi trebuie să avem un consultant pentru a realiza companiamixtă care va realiza această investiţie. Durează între 18-24 deluni realizarea acestei companii, iar construcţia propriu-zisăpoate dura până la 6 ani. Tarniţa va costa peste un miliard de eurofără a mai lua în calcul costuri precum conectarea la reţea", a maiprecizat Cojoc.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
