Eveniment

Investiţiile străine rămân scăzute din cauza fragilităţii Europei, a tensiunilor politice şi a conflictului Rusia-Ucraina

Investiţiile străine rămân scăzute din cauza fragilităţii Europei, a tensiunilor politice şi a conflictului Rusia-Ucraina

Autor: Andra Oprescu

14.08.2014, 00:06 430

Prăbuşirea investiţiilor străine directe (ISD) cu peste 70% în iunie şi cu 10% în primul semestru este văzută de unii analişti ca un semn de fragilitate a revenirii economice din Europa, în contextul perpetuării ten­siunilor legate de Ucraina şi Rusia, dar şi o consecinţă a tensiunilor politice in­ter­ne legate de alegerile prezidenţiale din toamnă.

Estimările cu privire la evoluţia viitoare a ISD-urilor nu sunt foarte optimiste.

„Este o scădere care arată fragili­ta­tea revenirii din Europa şi, indirect, din Ro­mânia. Nu cred că această scădere este direct legată de situaţia din România, cred că ţine de ceea ce se întâmplă în Europa şi de lipsa de încre­dere a oamenilor de afaceri“, consi­deră analistul economic Aurelian Dochia.

Investiţiile directe ale nereziden­ţilor în România s-au situat în primele şase luni la aproape 1,2 mld. euro, în scădere cu 10,3% faţă de primul semestru al anului 2013 şi cu peste 70% în luna iunie, ajungând la 101 milioane de euro, conform datelor BNR. Acest declin vine după ce România atrăsese în luna mai investiţii străine de 306 mil. euro, maximul lunar din 2014. În primele cinci luni investiţiile străine directe au totalizat aproape 1,1 mld. euro, în creştere cu 13,9% faţă de acelaşi interval de anul trecut.

„Este normal ca va­loarea inves­tiţiilor să fie foarte mică având în vedere situa­ţia din regiune şi tensiunile pe plan intern. România a intrat în campanie electorală şi va fi instabilitate politică până la sfârşitul anului. În con­seninţă, investiţiile vor rămâne foarte scăzute până la sfârşitul lui 2014“, a spus analistul economic Dragoş Cabat.

Cifrele din luna iunie şi din primul semestru sunt dezamăgitoare dacă ne gân­dim că economia a crescut cu aproape 4% în primul trimestru, iar pentru primul semestru economiştii anticipeză un avans de peste 3,5%.

Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit, consideră că prăbuşirea ISD-urilor se datorează componentei de credite intragrup. „Această scădere este legată în primul rând de scăderea creditelor intragrup, care este posibil să revină în a doua parte a anului. Pe partea de profit rein­vestit şi parti­ci­paţii de capital lucrurile stau destul de bine“. Totuşi, în primele cinci luni ale anului, creditele intragrup nu repre­zen­tau decât 181 mil. euro din totalul de peste 1 mld. euro.

Estimările UniCredit Ţiriac Bank pri­vind evoluţia investiţiilor străine în a doua jumătate a anului nu sunt foarte optimiste.

Pentru finalul anului 2014, esti­mă­rile UniCredit indică investiţii străine directe de doar 1,5 miliarde de euro, dar este totuşi posibil ca acestea să depă­şeas­că această valoare, susţine Pătrulescu.

Nici Aurelian Dochia nu antici­pează o creştere a investiţiilor în viitorul apropiat.

„După datele privind economiile din Uniunea Europeană, inclusiv Italia şi Germania, speranţele ca economia europeană să îşi revină au scăzut foarte mult. La acestea se adaugă şi criza din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei“, consideră analistul.

Deja un număr de câteva zeci de bănci şi companii străine, precum Millennium, RBS, Volksbank, National Bank of Greece, OBI, BauMax, Eni (Agip) sau Enel au plecat sau intenţionează să plece din România.

Anul trecut, investiţiile străine directe au crescut cu 26% comparativ cu anul anterior, la 2,7 mld. euro, atingând vârful ultimilor patru ani. Însă, chiar dacă cresc, investiţiile străine sunt foarte reduse, ceea ce reflectă încă reticenţa de a investi în România.

 

Deficitul de cont curent s-a apropiat de 900 mil. euro în S1

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în primul semestru un deficit de 878 mil. euro, faţă de un excedent de 123 mil. euro în aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul majorării deficitului consemnat de balanţa veniturilor cu aproape 1,28 miliarde euro.

Deficitul balanţei veniturilor s-a ad‚ncit astfel de la 1,69 mld. euro la 2,97 mld. euro, balanţa comercială a trecut de la un deficit de 215 mil. euro la un excedent de 193 mil. euro, în timp ce transferurile curente au înregistrat o scădere a excedentului de la 2,03 mld. euro la 1,9 mld. euro, potrivit datelor Băncii Naţionale.

AFACERI DE LA ZERO