Incasarile de TVA la bugetul de stat rezultate din consumul banilor trimisi acasa de cei 2 milioane de romani care muncesc peste hotare se ridica la 700 de milioane de euro.
Anul trecut, transferurile nete din balanta de plati a Romaniei au adus in tara o suma totala de aproape 3,7 miliarde de euro. Suma reprezinta in cea mai mare parte veniturile remise de catre romanii aflati la munca in strainatate, ajunsa in 2005 la un nivel record.
De fapt, remiterile au depasit pentru prima data miliardul de euro in 2001, in urma cu 5 ani si de atunci cresterea lor nu a mai avut limite. Sumele transferate in tara au crescut anul urmator cu aproape 60% datorita eliminarii regimului obligatoriu de viza pentru spatiul Schengen. Pe masura ce restrictiile din regimul de traversare a frontierelor s-au relaxat, tot mai multi romani au ales sa plece in strainatate pentru a munci.
Cauzele plecarii sunt si acum aceleasi ca si la inceput: locurile de munca din tara sunt destul de rare, iar munca de afara se plateste mult mai bine, existand si posibilitatea economisirii venitului din munca pentru a-l trimite acasa. Deocamdata, nu exista nicio statistica oficiala privitoare la amploarea fenomenului, pentru ca nici Institutul National de Statistica si nici Ministerul Muncii nu au facut studii in acest sens. Totusi, estimarile neoficiale spun ca aproximativ 2 milioane de romani sunt plecati la munca peste hotare, nivel confirmat recent si de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
Majoritatea banilor trimisi acasa iau directia consumului, de la produse alimentare la bunuri de folosinta indelungata, case si masini. Prin urmare, un calcul simplu arata ca statul a incasat anul trecut la buget circa 700 de milioane de euro numai din taxa pe valoare adaugata platita pentru consumul acestor sume. Cu alte cuvinte, incasarile de TVA provenite din remiteri reprezinta aproape 12% din totalul incasarilor de TVA de la bugetul de stat la nivelul anului trecut (6,2 mld. euro) si aproape 7% din cheltuielile bugetului de stat. Practic, suma reprezinta cat finantarea de la bugetul de stat acordata Ministerului Agriculturii sau cat al Sanatatii si Justitiei la un loc.
Consumul a sustinut anul trecut atat bugetul, cat si cresterea economica, iar banii trimisi in tara asigura o buna parte din acest consum. "Daca privim in acest mod, putem spune ca romanii din strainatate au sprijinit si cresterea economica, bazata la randul ei pe consum", explica Liviu Voinea, analist in cadrul Grupului de Economie Aplicata (GEA). "Este interesant de reflectat ce s-ar fi intamplat in absenta acestor bani: daca nu ar fi intrat in economie, consumul nu ar fi crescut atat de mult, iar cresterea economica ar fi incetinit", spune analistul GEA.
O alta consecinta a fenomenului muncii in strainatate este faptul ca somajul raportat de Institutul de Statistica a devenit irelevant, Romania avand cea mai scazuta rata a somajului din aproape toata Europa, adica putin peste 5%.
Ce primesc in schimbul banilor platiti la buget romanii aflati la munca din strainatate? "Acelasi lucru ca si cei ramasi acasa", spune Voinea, amintind de calitatea slaba a asigurarilor si serviciilor medicale.
Statul nu isi face datoria fata de romanii plecati in strainatate: infrastructura este la fel de proasta ca intotdeauna, iar sistemul educational nu a progresat.
La medic, politie sau chiar in justitie, romanii sunt in continuare nevoiti sa ofere "atentii" necuvenite reprezentantilor statului, pentru servicii pe care de altfel le platesc oricum prin taxe si impozite. mihai.bobocea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
