Lumea este pe cale să cadă încă odată într-o criză de amploarea celei provocate de căderea LehmanBrothers în septembrie 2008. Joi şi vineri, bursele lumii s-aucutremurat, iar în noaptea de vineri spre sâmbătă Standard &Poor's a anunţat inimaginabilul: ratingul SUA a fost coborât cu otreaptă, de la AAA la AAĂ.
Bursele europene, asiatice şi cea din SUA au scăzut joi cu 4-5%,pentru ca vineri să-şi revină doar pentru că Statele Unite auanunţat un şomaj de 9,1% pentru luna iulie, în scădere,imperceptibilă, dar scădere, cu 0,1% faţă de şomajul în iunie.
A urmat însă şocul anunţului scăderii ratingului SUA, care adeterminat imediat scăderi sâmbătă pe pieţele din Arabia Saudită cu5%.
Cea mai mare temere rămâne zona euro, unde datoriile publice aleSpaniei şi Italiei, de mii de miliarde de euro, devin o piatră demoară pentru economii dacă randamentele obligaţiunilor se menţin lapeste 6%.
Majoritatea analiştilor, bancherilor, specialiştilor,managerilor şi oamenilor de afaceri consultaţi de ZF în aceste douăzile de foc spun că cea mai afectată de noul val al crizei esteUniunea Europeană, iar canalul pe care se va transmite în Româniaeste cel al diminuării exporturilor, care se va reflecta îndiminuarea veniturilor bugetare.
Florin Luca, un bancher român care lucrează ca Director MariClienţi la grupul francez Societe Generale, la Paris, spune căacum, spre deosebire de momentul Lehman Brothers din 2008, statelesunt sancţionate de pieţe pe motive legate de lipsa de încredereprivind capacitatea lor de a-şi plăti datoriile.
"Cred că în primul rând statele vor trebui să-şi regândeascămodelele de intervenţie în economie. În loc de a fi arbitru şisimplu consumator de resurse, statul va trebui să devină actor înbusiness şi producător de valoare", a spus Luca.
În plan intern, România este acum într-o poziţie fiscală maibună decât în 2008, la momentul prăbuşirii Lehman, în condiţiile încare a aplicat o serie de măsuri de ajustare fiscală, reuşind săreducă deficitul bugetar şi să atenueze ritmul de creştere aldatoriei publice. Însă procesul de ajustare trebuie să continue,iar apropierea anului electoral 2012 transmite deja unele semnalede îngrijorare, având în vedere antecedente de euforie electoralăale politicienilor români, care au dus la corecţii ulterioarecostisitoare şi dureroase pentru populaţie.
România trebuie să ţină cu dinţii în aceste condiţii dure de pepieţele financiare de ţinta de deficit bugetar şi să reducă cuadevărat costurile statului.
"Trebuie să înţelegem că nu mai putem permite dezechilibrebugetare şi să ne ţinem de scăderea deficitului bugetar, care esteestimat la 4,4% din PIB, şi trebuie să vedem că datoria publicăexplodează în toată lumea", a spus Adrian Vasilescu, consilierulguvernatorului BNR.
Guvernul a încheiat cu un deficit de 2,02% din PIB la şase luni,dar întrebarea este ce se "ascunde sub preş" la semestrul I, care arespectat ţinta, având în vedere neînţelegerile privind bugetul dela Sănătate care au dus la demisia ministrului şi arieratelecompaniilor de stat. De asemenea, mult-clamata reformă a pensiilorspeciale nu a făcut decât să majoreze deficitul bugetului de pensiide la 3,1 mld. lei la 4,7 mld. lei pe primele patru luni. Situaţiadevine cu atât mai complicată cu cât analiştii băncilor au anunţatdeja că iau în calcul revizuirea în jos a creşterii economice din2012.
Nicolae Chideşciuc, economistul-şef al ING, afirmă că prognozasa de 3,5% pentru 2012 va fi rectificată în jos, probabil la 3,0%,faţă de o prognoză oficială de 4%.
Chideşciuc susţine că situaţia de pe plan global devine foartedificilă în condiţiile în care stimulii fiscali s-au epuizat şieconomia mondială va trebui să suporte noi reduceri de cheltuielibugetare. Alţi analişti apreciază că derularea evenimentelor dinultima săptămână arată că pieţele nu sunt mulţumite de soluţiileoferite de guvernele lumii la criza datoriilor. "Nu mai există unHelmut Kohl, un Ronald Reagan, un Gorbaciov, care să ofere lumiimesaje credibile şi să fie dispuşi să facă şi compromisuri", spuneMatei Păun, partener la compania de consultanţă în fuziuni şiachiziţii BAC Investment.În weekendul trecut, şefii de stat şi aibăncilor centrale ale celor mai mari ţări au făcut conferinţetelefonice şi au dat mesaje de liniştire către burse. PremierulEmil Boc a declarat duminică că România are nevoie de maximăprecauţie. "România trebuie să rămână extrem de precaută şi sărespingă orice fel de politică ce ar dezechilibra bugetul, ce nupot fi decât politicile cu tentă populistă. Trebuie să înţelegem odată pentru totdeauna că nu putem consuma mai mult decâtproducem."Andreea Vass, consilierul economic al premierului, aspus: "Vulnerabilităţile externe sunt mai bine gestionate acum.Datoria publică, chiar dacă este mai mare acum decât în 2008, nu eo vulnerabilitate. Datoria externă pe termen scurt totală, ceapublică şi cea privată, contează ca vulnerabilitate. Din acestpunct de vedere, acordul cu FMI este o plasă de siguranţă", a spusVass.Ioan Ariton, ministrul economiei, a spus ieri că pentru oanaliză "nu este momentul şi nu este cazul acum". "Vorbim mâine", apromis ministrul, care a precizat că este în drum spre Bucureşti,iar Valeriu Turcan, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei României,a spus că nu poate da un răspuns ieri (referitor la o strategie decontracarare a eventualelor şocuri - n.n.), pentru că presupune unacord al preşedintelui pentru o declaraţie.
Nicio reacţie de la Ministerul de FinanţeMinistrul finanţelorGheorghe Ialomiţianu nu a putut fi contactat ieri, iar purtătorulde cuvânt al ministerului Ilinca Teodoriu a spus că este înconcediu. Reducerea ratingului SUA este apreciată de analistulAurelian Dochia ca o schimbare "a etalonului de măsură de pepieţele financiare". "Nu ai cu ce înlocui economia americană.Germania şi Marea Britanie care mai au ratingul AAA sunt de cinciori mai mici, iar China poate peste 20 de ani îşi va putea asumarolul de locomotivă globală", a spus Dochia. Doru Lionăchescu,partener la Casa de Investiţii şi Consultanţă Capital Partners,spune că pieţele financiare vor acum măsuri de reducere acheltuielilor şi restructurare a cheltuielilor statelor. "Pieţelespun: we want the red meat today (vrem să mâncăm carne astăzi - n.red.), adică vor astăzi decizii de menţinere a cheltuielilor subcontrol. Degeaba au ieşit oficialii italieni cu angajamentul că vorreduce cheltuielile în 2014, iar apoi că vor începe şi mai devreme,în 2013. Pieţele vor acum să fie convinse că deficitele bugetarevor scădea", a spus Lionăchescu. El afirmă că la ora actualăstatele au devenit mai slabe decât pieţele, iar disponibilul s-amutat din ţările bogate în zone ca Asia sau Orientul Mijlociu careaşteaptă randamente.
Sistemul financiar-bancar este sănătos în RomâniaDin activelefinanciare mondiale de 53.000 de miliarde de euro câte existau lasfârşitul anului 2010, adică aproape egale cu PIB-ul mondial, circa46.000 miliarde sunt deţinute de fonduri de pensii, fonduri mutualeşi companii de asigurări, alte 3.000 de miliarde de euro defondurile suverane (ale statelor cu surplusuri ca Norvegia sauArabia Saudită), iar 2.000 de miliarde de euro de hedge-fund-uri,adică fondurile speculative. Ce se va întâmpla în businessulromânesc dacă mai vine un episod de cădere? Oamenii de afacericonsultaţi de Ziarul Financiar spun că sunt "antrenaţi" deja înreducerea cheltuielilor, iar ceea ce trebuie făcut de acum esteorientarea spre valoare adăugată. Adrian Vasilescu de la BNR aatenţionat de asemenea asupra anului 2012, an electoral, partideletrebuind să înţeleagă că nu trebuie să se mai bată în pomenielectorale, ci în programe coerente de revigorare a economiei. Sepoate transmite această scădere brutală de pe bursele lumii înspresistemul financiar-bancar, aşa cum s-a întâmplat în toamna anului2008? "În niciun caz. Pot spune că în România există un paradoxspecific: avem o criză economică fără să fie o criză financiară şinu există semne că o criză financiară va veni peste noi".