Un sistem educational si de formare continua competitiv este acela capabil sa dezvolte resursa umana. Romanilor le place sa se laude cu numarul mare al tinerilor supradotati, dar majoritatea acestora alege sa nu-si urmeze vocatia in tara noastra. Lipsa unui mediu propice educarii, formarii profesionale si cercetarii, pe de o parte, si a stimulentelor materiale, pe de alta parte, justifica scurgerea de creiere care ar fi adus o valoare adaugata mult mai mare dezvoltarii societatii romanesti decat marea parte a restului populatiei. Economia contemporana a cunoasterii impune, mai mult ca oricand, capitalizarea acestor talente - lectie atat de bine insusita de tarile dezvoltate.
Sistemele de evaluare europene ne arunca la periferia performantelor educationale si inovatoare. Inregistram o singura exceptie, de ordin pur cantitativ: ponderea populatiei intre 25 si 64 ani avand cel putin studii secundare si superioare este mai mare decat in multe alte tari europene. Totusi, doar 10% dintre romanii peste 25 de ani au studii superioare incheiate, reprezentand jumatate din nivelul mediu al celor 25 de tari europene (22%) si circa o treime din cel al SUA (28%).
Apoi, nu trebuie sa ignoram faptul ca, pe langa forta de munca bine pregatita, piata europeana impune standarde ridicate de mobilitate, flexibilitate si reconversie in munca. Inclinatia romanilor spre formare profesionala continua sa fie ingrijoratoare - doar 3 persoane din 200 participa la astfel de cursuri, fata de o medie europeana de 20 de persoane. Daca adaugam analizei noastre si factori de ordin calitativ, cum ar fi, de exemplu, performanta universitatilor romanesti, conturam o perspectiva si mai sumbra. Nicio universitate din spatiul romanesc nu intra in topul Shanghai al celor mai performante 500 de universitati din lume. Cehia, Polonia si Ungaria sunt prezente in clasament, in vreme ce Romania ramane complet exclusa. Estimarile Asociatiei Ad-Astra a cercetatorilor romani puncteaza situatia de criza in care ne aflam: "Chiar si cele mai bune universitati din Romania ar trebui sa isi creasca scorul obtinut de cel putin doua ori pentru a intra in primele 500 de universitati din lume".
Iata doar cateva dintre exemplele care evidentiaza decalajele ce ne despart de UE. Ele se traduc, evident, in performante economice mai scazute. Nu trebuie sa ne surprinda, asadar, ca:
n angajatii nostri in servicii high-tech reprezinta 1,4% din totalul fortei de munca angajate, fata de 3,3% in UE-25;
n capacitatea de inovare a economiei romanesti se situeaza la putin peste o treime din nivelul mediu european (conform raportului anual al Comisiei Europene: European Innovation Scoreboard, 2005);
n exportam produse high-tech in proportie de doar 3% din totalul exporturilor, fata de 18% in UE-25;
n capacitatea noastra de inovare se situeaza la o treime din media europeana;
n suntem incapabili sa ne capitalizam proprietatea intelectuala - numarul de brevete, marci noi sau desene si modele industriale noi inregistrate la nivel comunitar in ultimii ani este infim.
Avem de rezolvat probleme grave legate de: subfinantare, slaba calitate a actului educational, absenta unei descentralizari reale a sistemului de educatie, lipsa unui corp de manageri aferent, cumulul irational de ore al multor cadre universitare, stabilirea prioritatilor nationale de alocare a fondurilor in functie de competente si de nevoile pietei, garantarea egalitatii de sanse pentru cei din mediul rural, insuficienta informare si educare a populatiei cu privire la rolul invatarii continue.
Nu se poate dezvolta o economie a cunoasterii competitiva fara a rezolva problema fracturii dintre comunitatea de afaceri si cea din educatie si cercetare. Sistemul nostru de invatamant ar trebui proiectat in functie de noile realitati ale ofertei europene de pe piata muncii - cum ar fi modificarea rolului profesiilor si evolutia calificarilor - precum si a scaderii populatiei scolare cu pana la 20% pana in anul 2012. Din nefericire, acest sistem promoveaza inca discipline pentru care nu exista pretendenti si/sau cereri ale economiei. Fara coordonarea cerintelor pietei cu oferta pentru formare initiala si continua, tot mai multe locuri de munca vor ramane neocupate.
Este clar ca decalajele calitative si competitive fata de Uniunea Europeana sunt mari si pot fi recuperate numai prin culegerea acestor solutii si includerea lor in actiuni concertate si coerente ale autoritatilor publice centrale;
Mai mult, implicarea comunitatilor locale este absolut vitala in demararea proiectelor; o strategie nationala, oricat de ingenioasa prin viziune, obiective si planuri de actiune ar fi, nu poate avea o finalitate caracterizata prin eficienta decat daca se muleaza pe particularitatile regionale. De asemenea, sprijinul mediului de afaceri se poate dovedi hotarator.
Andreea Vass este consilier in Administratia Prezidentiala
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
