Opinii

Cinci probleme majore ce pot deveni un „pat al lui Procust” pentru viitorul premier

Cinci probleme majore ce pot deveni un „pat al lui...

Autor: Iulian Anghel

10.11.2015, 17:05 3172

În faţa viitorului premier se ridică cinci probleme majore.

1.  Ce se întâmplă cu taxele

Prima dintre problemele ce le ridică instalarea unui nou guvern în actuala conjunctură este: cum vor arăta viitoarele taxe?

Guvernul Ponta a redus TVA la alimente de la 24% la 9%. A redus CAS la angajator cu cinci puncte. Alte reduceri de taxe sunt prevăzute pentru viitor. Reducerea TVA de la 24% la 20%, la nivel general, ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016. A existat multă reţinere faţă de această măsură care, în opinia unor economişti, va avea o influenţă puternică asupra veniturilor (TVA este principala sursă de venit fiscal la buget), punând în discuţie ţintele de deficit bugetar (înainte de decizia reducerii taxelor ţintele de deficit erau 1,2% din PIB deficit bugetar şi 1% din PIB deficit structural în 2016). Decizia de reducere a taxelor a fost însă asumată politic, cu riscul acceptat de împingere a deficitului bugetar până la limita maxim admisă de 3% din PIB. Întrebarea este acum dacă noul guvern îşi va asuma acest pariu care nu este dinainte câştigător.

2.  Ce se întâmplă cu salariile

Concomitent cu reducerea taxelor, guvernul a început şi o campanie de majorare de salariilor bugetarilor la un nivel care i-a pus în gardă pe economişti. Au fost majorare salariile medicilor cu 25%, ale profesorilor cu acelaşi procent. Şi alte categorii printre care, la loc de frunte, se află demnitarii au primit salarii mărite. Însă noi majorări erau aşteptate în urma intrării în vigoare, începând cu 2016, a unei noi legi a salarizării bugetarilor. Aici se adaugă deja cele câteva majorări ale salariului minim pe economie ce urma să continue şi în 2016. Deja anvelopa salarială a bugetarilor a sărit de 7% din PIB (un nivel maxim convenit în vremea în care România avea un acord cu FMI).

Ce se va întâmpla de acum înainte este de o importanţă majoră. Există, pe de o parte, temeri legate de depăşire unui deficit bugetar acceptabil pentru o economie fragilă, chiar dacă pe creştere. Există, pe de altă parte, speranţa că majorările salariale impulsionează consumul, accelerând cererea şi contribuind la creşterea economică. Disputa „creştere economică prin consum” versus „creştere economică prin investiţii” poate reveni în actualitate şi de decizia pe care o va lua viitoarea administraţie depinde şi cum va arăta economia peste un an sau peste doi.

3.  Cum va arăta bugetul pe 2016

De felul în care vor fi decise cele două probleme de dinainte va depinde şi felul în care va arăta bugetul pe 2016. Legea bugetului este cel mai important act normativ al unui an. Din buget se împart bani de salarii, din buget se fac investiţii. Dar generozitatea unui buget de cheltuieli depinde de felul în care arată partea lui de venituri. Guvernele în fruntea cărora s-a aflat Victor Ponta a privilegiat majorările de salarii care au putut fi realizate prin sacrificarea investiţiilor. 2015 va fi, cel mai probabil, cel mai prost an din ultimii 10 în privinţa cheltuielilor de capital (investiţii din buget). Guvernul viitor trebuie să decidă ce se întâmplă cu investiţiile într-o ţară care nu are şosele, nu are autostrăzi, într-o ţară în care viteza medie cu care ciculă trenurile de călători este de 40 de km/h. Investiţii versus salarii? Guvernul trebuie să decidă.

4.  Schimbarea „nomenclaturii”

Fiecare schimbare de guvern pune problema înlocuirii unei imense garnituri de oameni numiţi politic – sunt cel puţin 1.000 de poziţii de vârf din ministere, prefecturi, organisme descentralizate care sunt în bătaia furtunilor politice indiferent de ce se afirmă public. Rămâne la putere „nomenclatura” PSD şi vine cea a PNL? Vor rămâne lucrurile aşa cum sunt?

Strada cere înnoirea clasei politice. Strada vrea schimbări. Este o imensă legitimitate în aşteptările străzii, dar şi mult romantism în unele dintre revendicările formulate în Agora României. Însă nimeni nu mai poate face abstracţie de dorinţa de „resetare” a clasei politice.

5.  Subdezvoltarea

Peste toate aceste lucruri se aşterne sufocant o realitate de o gravitate care afectează însuşi sistemul nervos al naţiunii: subdezvoltarea. Subdezvoltarea este corolarul unui trecut complicat împletit cu decizii greşite din istoria recentă. Cu jumătate din populaţie care trăieşte în mediul rural în condiţii proprii doar societăţii de acum 100 de ani, orice guvern viitor va duce în spate o piatră de moară ce-i va încovoia şira spinării ori de câte ori va crede că are o scăpare spre un liman.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO