Înmomentul de faţă, politica monetară se află într-un cerc vicios pecare singură şi l-a creat. A existat posibilitatea să fie micşoratedobânda de referinţă şi rezervele minime obligatorii pentru aîncuraja creditarea, dar nu s-au micşorat.
Acum va trebui majorată dobânda de referinţă ca să se micşorezeefectul inflaţionist al creşterii preţurilor, dar această măsură vadiminua şansele de revenire a creditării. O altă posibilitateconstă în întărirea monedei naţionale prin intervenţii directe sauprin limitarea lichidităţilor, cu unele implicaţii asupraexporturilor. Probabil că în lupta cu inflaţia se vor utilizaambele variante. În schimb, tendinţa de revenire a economiei vaavea de suferit de pe urma majorării dobânzii de referinţă datorităefectelor negative asupra consumului şi investiţiilor.
Un ajutor pe care s-ar putea să-l primim constă în micşorareapreţurilor alimentelor şi al petrolului de pe pieţele externe.Preţul petrolului depinde foarte mult de evoluţiile din ţărilearabe. Preţul carburantilor este ridicat, iar dacă se menţine lanivelul actual atunci influenţa asupra preţurilor din acest an vafi de aproape 4%. În schimb, preţurile alimentelor e greu de crezutcă se vor reduce ţinând cont de distorsiunile existente întrecerere şi ofertă pe plan internaţional. Probabil că un an agricolbun ar putea schimba situaţia. De asemenea, este posibil ca, dincauza puterii de cumpărare scăzute, comercianţii să renunţe latendinţa de creştere a preţurilor şi să accepte marje mai mici deprofit.
Pe de altă parte, creşterea preţurilor la alimentele de bază şicarburanţi precum şi creşterea TVA de anul trecut au făcut să avemîn februarie o inflaţie anualizată de aproape 7,6%. În mod normal,cererea redusă şi stabilitatea monedei naţionale ar fi trebuit sălimiteze presiunile inflaţioniste determinate, în prima fază, decreşterea impozitelor indirecte. Din nefericire, risculinflaţionist provine în ultimul timp dinspre ofertă. Cu toateacestea, prognoza de inflaţie este foarte optimistă, aproape lajumătate faţă de valoarea actuală. Dacă se va rata şi anul acestaţinta de inflatie, nu va mai fi o surpriză, întâmplându-se defiecare dată în ultimii ani. Există însă şanse destul de mari cainflaţia pe acest an să se situeze între 4 şi 5%.
Situaţia este asemănătoare din punct de vedere al majorărilor depreţuri şi în ţările UE. În schimb, inflaţia este la un nivel multmai mic, de 2,4%, aproape toate economiile au iesit deja dinrecesiune, iar BCE a redus dobânda în ultimii doi ani la minimulistoric de 1%. Acum are o plajă largă de acţiune în luptă cuinflaţia. Probabil în viitorul apropiat, pentru a îndeplini ţintade inflaţie de 2%, BCE va majora dobânda de referinţă ceea ce vaavea ca efect creşterea dobânzilor creditelor acordate în euro.Acest efect poate fi atenuat de întărirea leului până la un anumitpunct. În rest, creşterea dobânzilor la creditele în euro va fisuportată de clienţi şi se va răsfrânge negativ asupra activităţiieconomice în ansamblu. În curând, se va resimţi şi efectul marjelormari aplicate de bănci la creditele în derulare.
Economia dă unele semnale de revenire ce provin mai mult dininerţia revenirii economiilor europene decât din măsurile luate deguvern. Însă ritmul de revenire este lent şi orice şoc îl poatefrâna sau poate chiar inversa sensul în care se mişcă economia. Încontextul actual, un astfel de derapaj este inflaţia ridicată.Aceasta demonstrează că circuitele economice degradate de criză nusunt refăcute în totalitate şi că economia reală nu areposibilitatea să absoarbă în investiţii excesul de lichidităţi.Reacţia BNR trebuie să fie progresivă pentru a nu genera un nivelmare al volatilităţii economiei reale. Măsurile care se vor luatrebuie să asigure un anumit grad de reacţie din partea politiciimonetare la eventualele şocuri.
Prof. univ. dr. DAN ARMEANU, Facultatea de Finanţe,Asigurări, Bănci şi Burse de Valori -ASE
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
