Pentru mine, ca mic antreprenor, inflatia este de doua feluri. Una se refera la produse si alta la prestarile de servicii. Din pacate, pentru cei mai multi oameni, inflatia se refera la ''cosul zilnic'', adica la supravietuire. Cei care vor mai mult de la viata, cred ca gandesc la fel ca mine, mai ales aceia care lucreaza in mediul privat si trebuie sa dea salarii. Celelalte definitii ale inflatiei sunt beletristica pentru studentii premianti si profesorii teoreticieni.
1. Inflatia la produse.
Pentru a avea inflatie la un produs, trebuie sa ai...cumparatori. Daca nu prea exista, costul produsului respectiv poate sa creasca pana la cer, ca ramai cu...produsul. Pana trece inflatia, apoi mai vedem.
Romanii se vaita...preventiv! Criza poata sa apara mult, dar mult dupa ce ei incep sa se vaite. Sau chiar poate sa nu-i mai intereseze cand apare, fiind deja obositi de cat s-au vaitat si obisnuiti cu aspectele ei. Altii asteapta criza ca pe sfintele moaste si asteapta minuni de la ea. Cei mai pragmatici cauta noi oportunitati.
Dupa parerea mea, fara sa am pretentia ca ma pricep la macroeconomie, inflatia la produse tine de nevoile individuale. Cu alte cuvinte, inflatia este pentru cei care nu au rabdare, fie producatori, fie consumatori, care sunt lacomi sau nu sunt capabili sa-si gestioneze bugetele. Altfel spus, de ce sa fie chibzuit romanul la mancare, cand mancarea se strica in frigider? De ce ar sta omul cu aceleasi frigider peste 5 ani, perfect functional si incapator, cand el/ ea, sau amandoi, au vazut un frigider nou si vor sa-l ia cu orice pret. Atunci nu mai exista inflatie.
Sa continui cu produsele... Ponderalii mananca mult. Mai mult decat au nevoie. Inflatia clocoteste in psihicul lor, dar nu se abtin deloc. Unii beau peste masura. Trag tare, e dreptul lor, dar se si vaita ca s-a scumpit bautura. Altii sunt fumatori. Perfect, e la moda si da bine la public. Totusi, daca nu se pot sa te lasa de fumat, ceea ce este de inteles, poate se gandesc ca este mai sanatos sa fumeze mai putin. E dreptul oricui sa consume orice produs doreste. La fel si dreptul unui comerciant este sa ceara cat vrea, atat timp cat are clienti si-si acopera cresterea costurilor, avand un profit minim. Cu produsele am ''rezolvat-o'', cumparati daca nu sunteti cumpatati, dar nu va mai vaitati, va rog.
2. Inflatia salariala.
Lipsa de lucratori genereaza inflatia salariala. Ce ne facem cu piata muncii, atata timp cat robotii (alt produs) nu acopera/ deservesc toate serviciile? Factorul uman nu poate fi eradicat in anumite domenii. Cateva sute de mii de muncitori straini si-au facut loc in economia Romaniei, in diverse domenii de activitate. Ce ne facem dupa ce tara noastra va fi admisa in Schengen? Pai, sa vedem persectivele... Intre gri si negru avem multe nuante, dar, combinate, sigur nu tindem spre alb.
Ca si romanii plecati la munca in Occident, muncitorii veniti din Asia sa lucreze in tara noastra au acelasi obiectiv principal: sa trimita cat mai multi bani acasa. Diferenta dintre conationalii nostri si asiaticii aflati temporar la munca, la noi, este ca foarte putini dintre cei din urma vor sa ramana in Romania. Nu cunosc limba, extrem de putini au venit cu familiile lor sau si le pot aduce. Odata cu intrarea tarii noastre in UE, noi am putut sa plecam cu ''catel si purcel' oriunde in Europa. Ei, asiaticii, nu pot sa vina insotiti sau cazurile sunt rarisime. Vin sa faca un ban, muncit cu greu. Personal am tot respectul pentru ei si-i tratez exact ca pe romani!
In opinia mea, odata cu integrarea Romaniei in Spatiul Schengen, marea majoritate a strainilor aflati la munca pe teritoriul patriei noastre vor fi ispititi sa plece mai departe, spre Occident. Daca aici castiga maximum 600-700 euro, va asigur ca in orice tara dezvoltata din vest pot primi un salariu cel putin dublu. Cheltuielile lor cu cazarea si mancarea sunt cam la fel, peste tot. Astazi, ei nu pot face aceasta migrare, intrucat exista inca frontiere. Cand vom fi primiti in Schengen, le va fi infinit mai usor sa tranziteze mai multe tari, pana la destinatia finala dorita. Se vor trage unii pe altii, asa cum o fac romanii de multi ani incoace. A plecat unul, isi cheama prieteni, rude, cunostinte si, in final, familia.
Ce urmeaza? Eu prevad ca piata muncii, mai ales in zona prestarilor de servicii, nu neaparat a productiei, va fi ''franjuri''! Atunci o sa ajungem la cel mai mare nivel de inflatie in privinta salariilor. Vom plati mult mai mult pentru toate serviciile prestate direct de oameni. Initial, calitatea prestariilor comerciale va scadea din lipsa acuta de personal. Tot ce inseamna cost servicii umane - daca le pot numi asa! - va fi mult mai scump. ''Palmasii'' patriei, romani sau straini, vor trebui platiti ca in strainatate, daca patronii vor sa isi mentina clientii fideli si acestia sa fie dispusi sa achite mai mult pentru a avea aceeasi calitate.
''Vrem o tara ca afara''... va mai aduceti aminte ce tare strigam, pe unde apucam. Vocea si talentul romanilor la caterinca si sloganuri ieftine sunt de invidiat. Cand ajungem in fata realitatii europene, cand trebuie sa platim produse si servicii ca afara nu (prea) ne mai convine. Vom ajunge curand si la momentul respectiv, fie ca ne place sau nu. Atunci inflatia la produse ni se va parea o gluma, pe langa inflatia salariala.
